ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3722/2008

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire înregistrată la data

de 15 noiembrie 2007, revizuientul C.V. în contradictoriu cu intimații SC

M.C. SRL și A.I. a solicitat schimbarea deciziei comerciale nr. 349 din 21

aprilie 2005, pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a V-a comercială, și admiterea apelului, constatarea

inexistenței dreptului de superficie al apelantei reclamante, obligarea

apelantei – pârâte A.I. la restituirea bunurilor imobile ale

societății ori a contravalorii acestora și obligarea lui C.V.

să predea bunurile ce s-au aflat în depozit în spațiul proprietatea

sa în starea în care acestea se află, cu cheltuieli de judecată.

În drept, a invocat dispozițiile

art. 322 pct. 4 și 3 C. proc. civ.

Prin decizia comercială

nr.178 din 22 aprilie 2008, Curtea de Apel București, secția a V-a

comercială, a respins cererea de revizuire, ca nefondată.

Pentru a se pronunța

astfel, instanța a reținut în ceea ce privește primul motiv de

revizuire, întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 4 C. proc. civ.,

că acesta a fost formulat în termenul legal dar nu poate fi admis,

întrucât, chiar dacă prin Ordonanța Parchetului de pe lângă

Judecătoria Urziceni s-a dispus neînceperea urmăririi penale constatându-se

prescrisă răspunderea penală și s-a reținut că

probatoriul administrat confirmă săvârșirea falsului intelectual

tot nu sunt întrunite condițiile la care face referire art. 322 pct.4 teza

a II-a C. proc. civ., deoarece hotărârea instanței de apel nu s-a

întemeiat exclusiv pe pretinsele înregistrări în contabilitate ci și

pe alte acte pe care instanța de fond le-a analizat coroborat.

În ceea ce privește

motivul de revizuire, întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc.

civ. referitor la faptul că prin hotărârea atacată s-a dat mai

mult decât s-a cerut, Curtea a constatat că, potrivit art. 324 pct.1 C.

proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și curge de la

comunicarea hotărârii definitive, termen depășit față

de faptul că această comunicare a avut loc la 22 iunie 2005, astfel

că acest motiv nu poate fi analizat pe fond.

Revizuientul a formulat

recurs împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, invocând

nelegalitate hotărârii pentru motivele de recurs prevăzute de art. 304

pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ..

În cadrul primului motiv de

recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. a

arătat că hotărârea cuprinde motive contradictorii ori

străine de natura pricinii, deoarece în mod nereal s-a reținut

că instanța de apel, și-ar fi bazat soluția și pe

certificatul de urbanism și procesul – verbal de recepție, în afara notei

contabile pretins false.

Totodată, aceste acte

nu fac dovada dreptului de proprietate și atât instanța de apel cât

și cea de revizuire trebuie să stabilească dacă intimata

face dovada realizării construcției cu facturi și nu pe baza

unei note contabile false, situație care trebuia reținută

și în privința procesului – verbal de recepție, infirmat de

Primăria Movilița.

Prin cel de al doilea motiv

de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. a

arătat că deși instanța a arătat că hotărârea

nu s-a dat numai în temeiul înscrisurilor false, nu a indicat celelalte

înscrisuri (probe) de natură să producă dovada existenței

dreptului de proprietate asupra construcției și implicit a dreptului

de superficie.

Prin cel de al treilea motiv

de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a

arătat că hotărârea este nelegală, deoarece deși s-a

reținut tardivitatea invocării motivului de revizuire prevăzut

de art. 322 pct. 2 C. proc. civ., instanța a respins în final cererea de

revizuire, ca nefondată, cu încălcarea, astfel, a dispozițiilor

art. 326 și art. 327 C. proc. civ., – din care rezultă că

fiecare capăt de cerere trebuie să primească o rezolvare

separată.

Analizând recursul prin

prisma motivelor de recurs invocate se găsește nefondat.

dispozițiilor art. 322 pct. 2 teza a II-a C. proc. civ., rezultă

că pentru a se reține incidența acestui text de lege este

necesar ca hotărârea să se fi dat în temeiul înscrisului pretins

fals, adică înscrisul să fi fost determinant, hotărâtor pentru

pronunțarea soluției.

În cauză, din

observarea considerentelor hotărârii instanței de apel, rezultă

că aceasta a luat în considerare probele în mod coroborat și, deci,

acest lucru a fost corect reținut de instanța de revizuire,

făcându-se referiri exprese la conținutul certificatului de urbanism,

autorizației de construcție și a procesului – verbal de

recepție, inclusiv a înregistrărilor în contabilitate și la fisc

a imobilului și nu numai a acestor din urmă acte pretins a fi false.

Cât privește valoarea

juridică a tuturor acestor acte în sensul nedovedirii dreptului de

proprietate, acest aspect excede competenței instanței de revizuire,

în această fază de judecată, recurenta reinterpretând de fapt

probele ceea ce nu poate avea loc decât în urma retractării hotărârii

dacă s-ar fi constatat îndeplinite condițiile de admisibilitate a

cererii de revizuire, ceea ce nu se poate reține din considerentele deja

arătate, încât nu se poate admite că hotărârea cuprinde motive

contradictorii ori străine de natura pricinii.

trimitere recurenta în cadrul motivului de recurs întemeiat pe art. 304 pct. 8 C.

proc. civ., constituie chiar probele la care aceasta face referire în cadrul

primului motiv, încât nu se poate reține incidența acestui motiv de

recurs care vizează denaturarea conținutului actelor juridice ce fac

obiectul judecății și nicidecum a probelor.

fost respinsă ca neîntemeiată, în mod corect chiar dacă unul

dintre motivele de revizuire invocate a primit o rezolvare pe cale de

excepție, deoarece motivele de revizuire nu se confundă cu capetele

de cerere distincte ale unei cereri de chemare în judecată, ci ele au fost

formulate în cadrul aceleiași cereri de revizuire, cu caracter unitar,

așa cum a reținut și instanța de apel, soluția

dată pe fond celuilalt motiv de revizuire neputând conduce decât la

pronunțarea unei hotărâri în sensul deja arătat.

În consecință,

recursul este nefondat și în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va

respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâtul C.V., împotriva deciziei Curții de Apel București nr.178

din 22 aprilie 2008, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 10 decembrie 2008.