ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4739/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la

Judecătoria Reșița la 21 mai 2002, reclamanta H.E. a chemat în judecată pe

pârâții M.S.L. și M.S.R., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se

constate nulitatea absolută pentru lipsa consimțământului a contractului de

vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6465 din 8 noiembrie 2000 și să fie

obligați pârâții să-i restituie în proprietate imobilul ce a făcut obiectul contractului,

imobil înscris în C.F. nr. 6192 Reșița Română, situat în Reșița.

Prin sentința civilă nr. 6088 din 28

noiembrie 2002., Judecătoria Reșița a respins acțiunea ca nefondată și a

obligat-o pe reclamantă la 500.000 lei cheltuieli de judecată către pârâta M.R.S.

Apelul declarat de reclamanta H.E.

împotriva sentinței menționate a fost respins ca nefondat prin decizia civilă

nr. 289 pronunțată la 19 mai 2003 de Tribunalul Caraș-Severin.

Prin decizia civilă nr. 3377 din 17

octombrie 2003, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, a admis recursul

declarat de reclamantă împotriva deciziei menționate, pe care a casat-o cu trimitere

pentru soluționarea apelului la Curtea de Apel Timișoara, instanță competentă

să judece pricina, în baza art. II din O.G. nr. 58/2003.

Prin decizia civilă nr. 28 din 27

ianuarie 2004, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, a respins ca nefondat apelul

declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr. 6088 din 28 noiembrie 2003,

pronunțată de Judecătoria Reșița.

Împotriva deciziei menționate a

declarat recurs reclamanta H.E. la 20 februarie 2004, criticând-o ca nelegală

pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ.

Prin încheierea de la 7 iunie 2005,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală,

a dispus suspendarea judecății recursului în temeiul dispozițiilor art. 243 alin.

(1) pct. 1 C. proc. civ., reținând că la data de 24 mai 2005 a intervenit

decesul reclamantei recurente, conform actelor depuse la dosar.

Prin cererea depusă la 19 decembrie 2005,

numitul C.M.O., în calitate de mandatar al recurentei decedate și al

moștenitoarei acesteia T.M.A. (născută H.) a solicitat introducerea în cauză a

moștenitorilor recurentei, respectiv T.M.A., P.H., I.H. și M.C.C. (născută H.).

În susținerea cererii s-a depus la

dosar certificatul de calitate de moștenitor nr. 398/21 noiembrie 2005 eliberat

de BNP F.D. din Reșița, județul Caraș Severin, de pe urma defunctei H.E.,

decedată la 11 mai 2005, care atestă calitatea de moștenitori a persoanelor

menționate.

Prin rezoluția președintelui

instanței din 4 mai 2010 s-a dispus repunerea cauzei pe rol și citarea

părților.

Intimata pârâtă T.(fostă M.) R.S. a

formulat la 11 iunie 2010 întâmpinare, solicitând să se constate perimarea

recursului, în temeiul dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., iar, pe fond, dacă

se va relua judecata, să se respingă recursul ca nefondat, cu cheltuieli de

judecată.

La termenul de judecată din 28

septembrie 2010, Curtea, din oficiu, având în vedere valoarea obiectului

pricinii, de sub 5 miliarde lei, și dispozițiilor Legii nr. 219/2005 a invocat

din oficiu excepția de necompetență materială în soluționarea recursului.

Analizând actele și lucrările

dosarului, Curtea va constata că prezenta cerere de recurs a fost formulată la

14 septembrie 2004 și se afla pe rolul acestei instanțe la data intrării în

vigoare a Legii nr. 219/2005 privind aprobarea O.U.G. nr. 138/2000 pentru

modificarea și completarea Codului de procedură civilă.

Având în vedere dispozițiile art. II

alin. (3) din actul normativ menționat și reținând că în cauză, față de

valoarea obiectului pricinii, de sub 500.000 lei (RON) competența soluționării

recursului revine Curții de apel, Curtea va declina competența soluționării

acestei căi de atac în favoarea Curții de Apel Timișoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a

recursului declarat de reclamanta H.E. (decedată) și continuat de moștenitorii T.M.A.,

H.P.P., H.P.I., C.(H.)P.M.C. împotriva deciziei civile nr. 28 din 27 ianuarie 2004 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă, în favoarea acestei curți de apel.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28

septembrie 2010.