ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3078/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 46496/3/2005 al Tribunalului București, secția a VI-a comercială, reclamanta SC D.C. SRL București a acționat în judecată pe pârâta SC Z.C. SRL București pentru ca prin hotărâre judecătorească, pârâta să fie obligată la plata sumelor de 299.562 lei cu titlu de contravaloare a lucrărilor efectuate și neachitate de pârâtă plus T.V.A., precizată ulterior la 56.916,78 lei, 92.268 lei penalități de întârziere și 31.742 lei despăgubiri, dobânzi și comisioane bancare. Prin cerere reconvențională, pârâta, la rândul său a pretins obligarea reclamantei la plata sumelor de 32.697,78 euro și 6.212,58 euro T.V.A.

aferent reprezentând lucrări de construcții și finisaje executate de alți subantreprenori în contul lucrărilor executate de reclamantă care nu respectau standardele de calitate. Tribunalul București, secția a VI-a comercială prin sentința comercială nr. 8021 din 13 iunie 2007 a admis în parte acțiunea principală precizată, dispunând obligarea pârâtei la plata echivalentului în lei a sumei de 15.372,92 euro, cu respingerea celorlalte pretenții din acțiunea principală ca neîntemeiate. Prin aceeași sentință s-a admis în parte și cererea reconvențională pentru suma de 7.610 euro în echivalentul în lei la data plății. La pronunțarea hotărârii de mai sus, instanța de fond a reținut concluziile raportului de expertiză dispusă din oficiu și efectuată în cauză, clauzele contractuale perfectate de părți și protocolul de negociere din 30 iunie 2006 dintre antreprenorul general SC Z.C.

SRL și subantreprenorul SC D.C. SRL. Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond au declarat apel atât reclamanta care a solicitat schimbarea în tot a acestei hotărâri în sensul admiterii acțiunii principale și a respingerii în tot a cererii reconvenționale întrucât prin recepția finală s-a certificat îndeplinirea de către reclamantă a obligațiilor sale contractuale; a declarat apel și pârâta, care, a solicitat schimbarea în parte a hotărârii instanței de fond în sensul admiterii în totalitate a cererii sale reconvenționale.

Prin decizia comercială nr. 18 din 17 ianuarie 2008, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a admis apelul pârâtei, a schimbat în parte hotărârea instanței de fond în sensul că a admis în tot cererea reconvențională cu obligarea reclamantei la plata sumei de 38.910,35 euro cu T.V.A., în echivalent în lei la data plății și a respins, ca nefondat apelul reclamantei, menținând celelalte dispoziții ale hotărârii instanței de fond. S-a reținut la pronunțarea hotărârii de mai sus că nu au fost justificate considerentele în baza cărora Tribunalul a redus sumele acordate pârâtei pentru lucrările de remediere efectuate de ceilalți terți subantreprenori, iar în ce privește apelul reclamantei a reținut că lipsa culpei reclamantei nu este probată de concluziile raportului de expertiză, care, au un caracter echivoc datorită lipsei unor acte importante din documentația lucrărilor.

Reclamanta SC D.C. SRL București a declarat recurs împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel pe care a considerat-o nelegală întrucât: - hotărârea recurată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii – motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Sub acest aspect recurenta a criticat hotărârea recurată pentru că nu a stabilit corect situația de fapt și aplicarea legii de către instanța de fond și a reținut în mod greșit că reclamanta nu ar fi prezentat situațiile de lucrări care să conducă la concluzia că ar fi executat lucrări în valoare de 61.038,5 euro; - hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină și cuprinde motive străine de natura pricinii – motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc.

civ. – Din această perspectivă admiterea cererii reconvenționale este nemotivată în drept, instanța de apel obligând-o pe reclamantă să plătească lucrări la care nu s-a obligat și care nu au fost reclamate în procesul - verbal de recepție. Prin hotărârea din apel, această instanță a asigurat îmbogățirea fără justă cauză a pârâtei. Recursul reclamantei este nefondat. Criticile din recurs nu vizează motivele de nelegalitate cuprinse în art. 304 C. proc. civ.; referirile la pct. 9 și 7 ale acestui articol procedural nu își găsesc confirmarea în motivarea hotărârii dată de instanța de apel, concret motivată. În considerentele hotărârii recurate s-a reținut corect situația de fapt, consemnându-se că reclamanta nu numai că nu a emis facturi însoțite de situații de lucrări pentru suma pretinsă de la părți, dar nu a făcut nici dovada efectuării lucrărilor a căror contravaloare a fost pretinsă de pârâtă.

În plus, s-a reținut că prin procesul - verbal de recepție din 1 iulie 2005 s-a propus admiterea recepției la terminarea lucrărilor, aceasta raportat la faptul că nu toate lucrările ce făceau obiectul documentației ce a fost prezentată comisiei de recepție erau finalizate la acea dată. Din această perspectivă instanța de apel a reținut că acest proces - verbal nu constituie o probă concludentă în delimitarea cuantumului obligației de plată ce revine pârâtei, în condițiile în care recurenta și-a retras utilajele de pe șantier, lăsând nefinalizate lucrările menționate în adresa din dosarul de apel, încât soluția de respingere a apelului reclamantei era singura ce se impunea în cauză. Nu este întemeiată nici critica din recurs referitoare la necuprinderea în hotărârea instanței de apel a motivelor pe care se sprijină cu mențiunea specială că această hotărâre cuprinde motive străine de natura pricinii.

Instanța de apel a analizat detaliat în considerentele hotărârii pronunțată în cauză motivația pentru care lucrările efectuate de SC B.G.C.A. SRL, SC C.C. SRL, SC B. SRL și SC T. SRL au fost achitate de pârâtă acestor executanți iar nu reclamantei dovedindu-se astfel cu instrumentele bancare specifice – facturi, ordine de plată – că hotărârea pronunțată este motivată. Din analiza motivării hotărârii recurate rezultă faptul că această instanță a reținut corect circumstanțele în care au fost contractate lucrările de execuție, rezultând de asemenea și motivarea pentru care reclamanta a căzut în pretenții prin admiterea în tot a cererii reconvenționale și respingerea apelului său. Rezultă așadar că recursul reclamantei este nefondat și în baza prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. se va respinge cu această mențiune.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC D.C. SRL București, împotriva deciziei comerciale nr. 18 din 17 ianuarie 2008 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2008.