ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2619/2009

Asupra cauzei penale de față, În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală 484 din 4 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de petentul C.N., împotriva sentinței penale nr. 990 din 09 iulie 2008 pronunțată de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin în Dosarul nr. 2857/225/2008, definitivă prin Decizia penală nr. 305/R/05 septembrie 2008 a Tribunalului Mehedinți. A fost obligat petentul la plata a 10 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că petentul a solicitat revizuirea unei sentințe penale prin care s-a respins plângerea pe care a formulat-o împotriva rezoluției nr. 3571/P/2007 din data de 24 ianuarie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, invocând cazul de revizuire prevăzut de art. 394 lit. a) C. proc.

pen. S-a mai reținut că, pentru a fi admisibilă o cerere de revizuire întemeiată pe art. 394 lit. a) C. proc. pen., este necesar ca aceasta să se îndrepte împotriva unei sentințe prin care s-a dispus achitarea, încetarea procesului penal sau condamnarea iar în cauză, nefiind vorba despre o astfel de hotărâre, s-a apreciat că cererea de revizuire este inadmisibilă. Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, a declarat recurs revizuientul C.N., arătând că a formulat o cerere de revizuire, însă nu i-a fost comunicat nici un răspuns. Prin Decizia penală nr. 222 de la 3 aprilie 2009, Tribunalul Mehedinți a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul revizuient C.N. și l-a obligat la 40 lei cheltuieli judiciare către stat, pentru aceleași considerente ca ale instanței de fond.

Împotriva acestei hotărâri, petentul a formulat recurs care prin Decizia penală 478 din 6 mai 2009 Curtea de Apel Craiova a respins ca inadmisibil recursul declarat de revizuientul C.N. împotriva Deciziei penale nr. 222 din 3 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în Dosar nr. 1486/225/2009. A fost obligat revizuientul la 10 lei cheltuieli judiciare statului. Pentru a hotărî astfel, instanța a apreciat că hotărârea solicitată a fi supusă revizuirii este o hotărâre prin care a fost soluționată o plângere întemeiată pe dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen. care nu poate face obiectul revizuirii, astfel încât în mod corect instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire.

S-a considerat că hotărârea care s-a cerut a fi revizuită, având ca obiect plângere împotriva ordonanței de neîncepere a urmăririi penale, este susceptibilă a fi atacată numai pe calea recursului, în cadrul căruia se și definitivează, astfel încât noua cale de atac a fost considerată inadmisibilă. Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs petentul C.N., care nu a învederat motivele de recurs, ci a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa. Examinând recursul declarat din oficiu, conform art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte îl consideră inadmisibil pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor C. proc. pen. admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legilor procesual penale prin care au fost reglementate hotărârile judecătorești a fi supuse examinării căilor de atac și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor penale.

Conform art. 385 1 C. proc. pen. sunt susceptibile de reformare pe calea recursului acele hotărâri judecătorești nedefinitive determinate de lege. Așadar, limitând calea de atac menționată exclusiv la hotărârile nedefinitive, determinate de lege, codul de procedură penală a stabilit principiul unicității acesteia în raport de care posibilitatea legală a declarării mai multor recursuri este exclusă, dreptul la această cale de atac stingându-se prin exercitare. În cauză, se constată că recurentul contestator a exercitat dreptul la recurs, prezentul recurs neîntrunind condițiile textului de lege, încălcând principiul unicității acestei căi de atac și, ca atare, nu este admisibil potrivit dreptului comun.

Astfel, excepția inadmisibilității recursului ridicată de către reprezentantul M.P. se constată a fi întemeiată. Pentru aceste considerente în baza art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. va respinge ca inadmisibil recursul declarat de către C.N.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuientul C.N. împotriva Deciziei penale nr. 478 din 6 mai 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 iulie 2009.