ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3242/2009

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3242/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de

față:

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, reclamanta

SC M.A. SRL GALAȚI, în contradictoriu cu pârâta SC A.

SA – S.A.

R. BUCUREȘTI, a solicitat

obligarea pârâtei la plata

sumei de

112.500 lei cu titlu de despăgubiri actualizată cu indicele de inflație până la

data plății, precum și plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 275 din 2 iulie 2008,

Tribunalul Brăila a admis în parte acțiunea modificată și a obligat pârâta

către reclamantă la

plata sumei de 112.500

lei actualizată cu indicele de inflație, începând cu data de 1 septembrie 2007

până la data plății efective, precum și la

plata cheltuielilor de

judecată în sumă de 7.797 lei.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut, din probele

administrate, respectiv raportul de expertiză tehnică, că în urma

fenomenului de grindină produs în data de 28 iunie 2007 lotul de hibridare a

fost distrus în procent de 100 %, chiar dacă doar 50 % din plante au fost

rupte, întreg lotul era compromis și că orice lucrări

ulterioare ar fi fost de prisos în condițiile în care nu mai existau

șanse

de rezolvare a unei purități a seminței de peste 99,8 %.

Cu privire la majorarea obiectului cererii,

conform art. 132 alin. (2) C. proc. civ., s-a reținut că diferența până la suma

de

120.096,95 lei este rezultatul

actualizării sumei de 112.500 lei, care în

condițiile art. 371

2

alin. (3) C. proc. civ., se poate face de către organul de executare.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel

pârâta SC A. SA – S.A.R.

BUCUREȘTI,

criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.

Curtea de Apel Galați, secția

comercială, maritimă și fluvială,

prin

decizia nr. 112/ A din 14 noiembrie 2008, a respins, ca nefondat,

apelul pârâtei, reținând că excepția

prematurității acțiunii a fost corect

soluționată

de prima instanța, iar pe fondul cauzei s-a apreciat că față

de destinația porumbului ce a făcut obiectul

asigurării contractate între

cele

două părți este neîndoielnic că, în condițiile producerii riscului asigurat,

cultura nu mai putea fi reabilitată pentru obținerea calității

impuse de

beneficiar pentru porumbul-sămânță.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs pârâta SC A.

SA – S.A.R. BUCUREȘTI, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C.

proc. civ., solicitând admiterea recursului,

modificarea deciziei atacate, iar pe fond respingerea acțiunii reclamantei.

Critica adusă deciziei atacate, se referă în

esență la greșita soluționare a excepției prematurității acțiunii de către cele

două instanțe care au încălcat dispozițiile art. 720

1

alin. (3) C.

proc. civ., în cauză, soluția ce se impunea era de respingere a acțiunii

reclamantei ca prematur introdusă.

Pe fondul cauzei se

susține că instanța de apel a interpretat greșit

actul juridic dedus judecății și a pronunțat o

hotărâre lipsită de temei legal, în sensul că nu s-au avut în vedere condițiile

contractuale.

Mai susține recurenta

referitor la clauza prevăzută la pct. 2.1 din

condițiile de asigurare, că A. „despăgubește

pierderea

cantitativă de producție și nu

pierderea calitativă (puritatea seminței), cum greșit s-a reținut, iar în

condițiile în care reclamanta a procedat deliberat la distrugerea lotului de

porumb, asigurătorul nu datorează despăgubiri, potrivit clauzei 7.3 din

contract și față de concluziile

raportului de expertiză dispus în cauză,

apreciază că expertul desemnat nu a ținut seamă de clauzele contractuale, fiind

bazat mai mult pe susținerile reclamantei.

Trecând la analiza criticilor deciziei

atacate, în raport de dispozițiile legale invocate, Înalta Curte a reținut:

Cu privire la dispozițiile art. 720

1

alin. (3) C. proc. civ.

, se constată că

cele două instanțe au soluționat în mod corect excepția prematurității

acțiunii, reținând că pârâta nu a demonstrat pe

parcursul judecății că litigiul s-ar fi putut soluționa pe cale

amiabilă.

Instanța de apel, a constatat în mod corect

din probatoriul

administrat în cauză, că

regulile de interpretare specifice convențiilor,

în speță contractul de

asigurare, au fost respectate prin punerea în valoare a intenției comune a

părților contractante.

Astfel că, susținerea

recurentei, potrivit căreia din concluziile raportului de expertiză întocmit în

cauză rezultă că expertul nu a avut

în vedere clauzele contractului de asigurare, ci se bazează doar pe

susținerile reclamantei se apreciază că această critică este nefondată,

întrucât la data stabilită pentru efectuarea

expertizei, expertul asistent T.Șt. desemnat de pârâtă și încuviințat de

instanță, deși a fost

convocat de expertul desemnat în cauză, potrivit

înscrisurilor din

dosarul de fond, acesta nu

a fost prezent, întocmind ulterior un raport

separat care a fost depus

în dosar.

De asemenea, în ședința publică din 25 iunie

2008, expertul G.F., semnatarul raportului de expertiză a fost prezent în

instanță și a răspuns întrebărilor instanței și

ale pârâtei, susținând concluziile raportului de expertiză, în sensul că lotul

de hibridare era compromis în proporție de 100 %, iar șansele să se realizeze o

puritate

a seminței de 99,8 % erau nule, precum și faptul că porumbul de

sămânță nu putea fi folosit pentru altă

destinație, deoarece legea nu

permite acest lucru.

Aceeași concluzie a fost susținută și de

Inspectoratul pentru

Calitatea Semințelor

și Materialului Săditor Brăila, care a motivat

respingerea lotului de hibridare ca fiind calamitat de grindină, iar

prin

procesul verbal de daună preliminar încheiat la data de 29 iunie

2007 și însușit de ambele părți, s-au constatat daunele produse culturii

asigurate, în procent de 100%.

Acest punct de vedere a fost însușit și de

inspectorul de daune din partea pârâtei prin semnarea procesului verbal de

daună preliminar.

Așa fiind, din decizia atacată cu recurs,

rezultă că au fost

analizate clauzele

convenției prin prisma caracterului comercial al

acesteia și nu se poate

reține că decizia recurată este rezultatul aplicării greșite a legii.

În consecință, întrucât

critica este nefondat, potrivit art. 312 C. proc. civ.

, Înalta Curte va respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta SC A. SA

– S.A.

R. BUCUREȘTI

împotriva deciziei nr. 112/ A din 14

noiembrie

2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 decembrie 2009.