ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1590/2010

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar constată următoarele:

Urmare admiterii

recursurilor declarate de pârâtele Comisia județeană Bihor pentru stabilirea

dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și Parohia Ortodoxă Petrani

împotriva sentinței civile nr. 1194 din 27 septembrie 2007 a Judecătoriei Beiuș, prin decizia nr. 296/R din 24 aprilie 2008, Tribunalul Bihor, secția

civilă, a anulat în totalitate hotărârea și a reținut cauza spre judecare în

primă instanță la tribunal, urmând ca repartizarea să se realizeze aleatoriu.

Prin sentința

nr. 389/C din 19 decembrie 2008, Tribunalul Bihor, secția civilă, a admis

acțiunea formulată de reclamanta P.R.U.R. (G.C.) Petrani împotriva pârâtelor

Parohia Ortodoxă Petrani, Comisia locală Pocola de aplicare a Legii fondului

funciar și Comisia județeană Bihor pentru stabilirea dreptului de proprietate

privată asupra terenurilor. A dispus anularea încheierii de intabulare nr. 2575/2949

și a inscripțiilor de carte funciară de sub B-2 din C.F. 98 Petrani, cu privire

la imobilele cu nr.top.129, 130, 292, 301, 334, 467, 714, 997, 1059, 1376,

1529/2, 823/3,1, 236, cota de 978/4978 părți din imobilele cu nr.top. 375, 174

și 173/2, a încheierii de intabulare nr. 2630/1999 și a inscripțiilor de carte

funciară de sub B1 din C.F. 894 Petrani, cu privire la imobilele cu nr.top. 292,

301, 334, 997 și 1, a încheierii de intabulare nr. 5736/2005 și a inscripțiilor

de carte funciară de sub B7 din C.F. 98 Petrani, cu privire la imobilele cu

nr.top.129 și 130, de sub B-1 din C.F. 920 Petrani, cu privire la imobilele cu

nr.top 467 și 1059 și de sub B3 din C.F. 878 Petrani cu privire la cota de

978/4978 părți din nr.top.375 și a dispus revenirea la situația anterioară de

C.F. A dispus anularea titlurilor de proprietate nr. 163/1994 și nr. 864/2004

eliberate în favoarea pârâtei Parohia Ortodoxă Petrani cu privire la imobilele

nr.top.292, 301, 334, 997, 1, 1059, 467 și cota de 978/4978 părți din nr.top.375,

130 și 129. A obligat pârâta Parohia Ortodoxă Petrani să elibereze în deplină

proprietate și folosință imobilele nr.top.129, 130, 292, 301, 334, 467, 714,

997, 1059, 1376, 1529/2, 823/3, 1, 236, cota de 978/4978 din imobilele cu

nr.top.375, 174 și 173/2.

Pentru a hotărî

astfel, tribunalul a reținut că potrivit C.F. 98, 894, 920 Petrani, imobilele

în litigiu, reprezentând terenuri intravilane, extravilane, biserica, cimitirul

și casa parohială au constituit proprietatea reclamantei, iar prin Decretul nr.

358/1948, cultul greco-catolic a fost interzis, ca urmare, prin cartea de

judecată nr. 6454/1948 a Judecătoriei Beiuș, s-a dispus trecerea acestora în

proprietatea Parohiei Ortodoxe Petrani. Acest decret a fost abrogat prin

Decretul-lege nr. 9/1998 fiind considerat un act abuziv și neconstituțional.

Prima instanță a

constatat că nu sunt aplicabile prevederile art. 37 din Decretul nr. 177/1948

deoarece, în speță, nu a avut loc o trecere voluntară, liber consimțită a

comunității greco-catolice la cea ortodoxă, trecerea fiind rezultatul presiunii

morale, a încălcării conștiinței religioase și a libertății de exprimare prin

desființarea cultului. Cartea de judecată, care nu a fost dată în

contradictoriu cu reclamanta, nu-i este opozabilă acesteia, care n-a fost parte

în proces.

Conform art. 35

din Decretul nr. 177/1948, averea cultelor dispărute sau a căror recunoaștere a

fost retrasă, aparține de drept statului, fiind ilegală astfel dobândirea

acestora de către Biserica Ortodoxă. B.R.U.R. a fost recunoscută oficial prin

Decretul-lege nr. 126/1990 ale cărui dispoziții, alături de cele ale Decretului-lege

nr. 9/1989 sunt contrare dispozițiilor constituționale din 1948 și contravin

prevederilor art. 481 C. civ., potrivit cărora nimeni nu poate fi silit a ceda

proprietatea sa numai pentru cauză de utilitate publică și primind o dreaptă și

prealabilă despăgubire.

Situația

atribuirii bunului unui cult către altul a fost reglementată de dispozițiile

art. 37 din Decretul nr. 177/1948, putând fi făcută numai printr-o hotărâre

judecătorească, cu respectarea principiului contradictorialității și pe baza

voinței libere a credincioșilor.

Soluția primei

instanțe a fost menținută de Curtea de Apel Oradea, secția civilă mixtă, prin

decizia nr. 91-A din 14 mai 2009, prin care s-a respins ca nefondat apelul

declarat de pârâta Parohia Ortodoxă Petrani.

S-a reținut de

către instanța de apel că potrivit art. 2 din Decretul-lege nr. 126/1990, prin

care s-a constatat recunoașterea oficială a B.R.U.R., urmau să fie restituite

acesteia, în starea actuală, bunurile preluate de stat conform Decretului nr. 350/1948,

aflate în patrimoniul statului, cu excepția moșiilor, urmând a se constitui în

acest sens o comisie mixtă. În speță nu s-a făcut dovada constituirii

respectivei comisii și nici a faptului că s-ar fi întrunit, astfel încât, a

accepta ideea că nu s-a parcurs o procedură prealabilă și, în consecință, acțiunea

ar fi inadmisibilă ar însemna încălcarea liberului acces la un tribunal, a

dreptului la un proces echitabil, ceea ce ar contraveni art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului. Mai mult, actul normativ menționat nu prevede

de altfel o sancțiune în cazul nerespectării acestei proceduri și nici

interzicerea accesului direct la instanță.

Referitor la

faptul că P.R.U.R. – G.C. Petrani nu ar fi depus o cerere de reconstituire a

dreptului de proprietate, instanța de apel a reținut, din analiza actelor

dosarului, că la data de 22 martie 1991 sub nr. 792, la Primăria comunei Pocola s-a înregistrat o astfel de cerere de către Episcopia Română Unită cu

Roma G.C., în nume propriu și în reprezentarea reclamantei, arătând că această

parohie era în curs de constituire la acea dată.

S-a constatat că,

așa cum a reținut și prima instanță, urmare interzicerii cultului greco –

catolic prin Decretul nr. 358/1948, imobilele proprietatea Parohiei G.C. Petrani

s-au transferat în favoarea Parohiei Ortodoxe din Petrani în baza cărții de

judecată nr. 38 din 9 februarie 1949 pronunțată în dosarul nr. 6454/1948 al

Judecătoriei Populare Mixte Beiuș, iar respectiva carte de judecată nu a fost

pronunțată în contradictoriu cu fostul proprietar tabular, nefiindu-i opozabilă

acestuia.

S-a reținut

totodată că nu au fost respectate dispozițiile art. 37 din Decretul nr. 177/1948.

Împotriva

acestei ultime decizii a declarat recurs pârâta Parohia Ortodoxă Petrani,

întemeiat pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

arătând că orice procedură prealabilă prevăzută de lege trebuie parcursă, în

caz contrar, acțiunea este inadmisibilă, nefiind îndeplinită o condiție legală

prealabilă. Liberul acces la justiție nu este nicidecum încălcat prin

îndeplinirea procedurii prealabile, neexistând practică CEDO care să susțină

afirmația instanței de apel.

S-a precizat că

acțiunea reclamantei trebuia respinsă și pentru lipsa cererii de reconstituire

a dreptului de proprietate ce trebuia depusă raportat la terenuri. Depunerea

unei cereri de către E.G.C. Oradea la o dată la care reclamanta nu era

constituită ca persoană juridică (9 martie 1991) nu acoperă lipsa cererii de

reconstituire. Astfel, reclamanta are personalitate juridică, iar în momentul

constituirii sale (dovada datei constituirii nu s-a făcut), aceasta trebuia să

depună cerere în nume personal, ceea ce nu a făcut. În ceea ce privește cererea

reclamantei pentru terenurile agricole, a solicitat respingerea acesteia ca

nefondată, pentru motivele arătate în întâmpinarea depusă la Judecătoria Beiuș.

Recursul pârâtei

P.O. Petrani este întemeiat, urmând a fi admis pentru considerentele ce se vor

expune în continuare.

Prin acțiunea

introductivă de instanță, P.R.U.R. (G.C.) Petrani a solicitat anularea

încheierilor de intabulare și a inscripțiilor de carte funciară, anularea

titlurilor de proprietate și obligarea P.O. Petrani la eliberarea imobilelor

care au trecut în proprietatea pârâtei prin cartea de judecată dată în dosarul

nr. 6454/1948 al Judecătoriei Beiuș.

Potrivit extrasului

de carte funciară existent la dosarul cauzei (fila 9 dosar nr. 700/187/2007 al

Judecătoriei Beiuș), imobilele în litigiu privesc terenuri în intravilan și

extravilan, biserică, cimitir, casă parohială și curte.

Se reține că

procedura de drept comun care trebuie urmată după parcurgerea celei prevăzută

de Decretul-lege nr. 126/1990 este diferită în funcție de natura terenurilor.

Astfel, prin

Decretul-lege nr. 126/1990 s-a stipulat că urmare abrogării Decretului nr. 358/1948

prin Decretul-lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, B.R.U.R. (G.C.) este

recunoscută oficial, aceasta organizându-se și funcționând în conformitate cu

regimul juridic general al cultelor religioase din România.

Situația

juridică a lăcașurilor de cult și a caselor parohiale care au aparținut B.R.U.R.

(G.C.) și au fost preluate de B.O.R. se va stabili de către o comisie mixtă,

formată din reprezentanți clericali ai celor două culte religioase, ținând

seama de dorința credincioșilor din comunitățile care dețin aceste bunuri.

Urmare

modificărilor aduse Decretului-lege nr. 126/1990 prin O.G. nr. 64/2004,

aprobată prin Legea nr. 182/2005, s-a precizat modalitatea convocării comisiei

mixte, specificându-se faptul că dacă aceasta nu se întrunește sau dacă nu se

ajunge la nici un rezultat în cadrul comisiei ori decizia nemulțumește una

dintre părți, partea interesată are deschisă calea acțiunii în justiție,

potrivit dreptului comun, soluționarea acestor acțiuni fiind de competența

tribunalelor.

Conchizând, se

reține deci că, după parcurgerea procedurii prevăzută de Decretul-lege nr. 126/1990,

partea interesată se poate adresa tribunalului referitor la restituirea

lăcașurilor de cult și a caselor parohiale care au aparținut B.R.U.R. (G.C.) și

au fost preluate de B.O.R.

Pe de altă

parte, art. 2 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. precizează că tribunalul judecă

în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o

valoare de peste 500.000 lei, cu excepția cererilor de împărțeală judiciară, a

cererilor în materie succesorală, a cererilor neevaluabile în bani și a

cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun,

petitorii sau, după caz, posesorii, formulate de terții vătămați în drepturile

lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar.

Or, în speță,

după cum s-a arătat, printre terenurile în litigiu se regăsesc și terenuri

agricole, situate în extravilan, iar cererile în materia fondului funciar se

soluționează, în primă instanță, potrivit normelor procedurale civile, de către

judecătorii.

În acest sens,

sunt și dispozițiile Legii nr. 247/2005, respectiv cele cuprinse la art. IV din

Titlul II privind modificarea și completarea O.U.G. nr. 94/2000 privind

retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din

România

, potrivit

cărora cererile de retrocedare având ca obiect terenuri situate în extravilanul localităților la data preluării

abuzive, precum și construcții de orice fel, situate în extravilanul

localităților, aparținând exploatațiilor agricole și care au fost trecute în

proprietatea statului, construcții de pe terenurile forestiere, care au făcut

parte din exploatarea forestieră la data trecerii în proprietatea statului, se

vor înainta de către Comisia specială de retrocedare, în vederea soluționării,

în termen de 60 de zile, comisiilor comunale orășenești și municipale

constituite potrivit Legii fondului funciar

nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare

și Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate

asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit

prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.

Se impune

astfel, în temeiul art. 312 și art. 313 C. proc. civ., casarea deciziei

pronunțată în apel și a sentinței tribunalului, urmând ca în rejudecare să se identifice

terenurile în litigiu și în funcție de regimul juridic al acestora să se

aprecieze inclusiv asupra competenței de primă instanță și a căilor de atac incidente.

Pentru cele ce

preced, recursul va fi admis, vor fi casate hotărârile pronunțate și se va

trimite cauza pentru rejudecare la instanța de fond, urmând a se analiza, sub

formă de apărări și celelalte susțineri din recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de pârâta Parohia Ortodoxă Petrani împotriva deciziei nr. 91-A din 14

mai 2009 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă.

Casează decizia

precum și sentința nr. 389/C din 19 decembrie 2008 a Tribunalului Bihor, secția civilă și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 10 martie 2010.