ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2305/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2305/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cereri adresate
C.S.M.
, mai mulți procurori din cadrul
Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, printre care și B.E. și D.D., au
solicitat recunoașterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, considerând că există o discriminare
între procurorii care au obținut acest grad ca efect al numirii în cadrul
D.I.I.C.O.T.
sau în cadrul D.N.A. și ceilalți procurori,
care sunt obligați să susțină concursul în vederea avansării în gradul profesional
superior.
În acest sens au fost
invocate hotărâri irevocabile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin
care s-au admis recursuri declarate împotriva unor hotărâri ale Plenului
C.S.M.
Cererea a fost motivată prin
faptul că nu se solicită promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, ci numai recunoașterea gradului profesional corespunzător
acestui parchet, iar prin hotărârile pronunțate de instanța supremă s-a reținut
că în hotărârile Plenului
C.S.M.
se face o confuzie între instituția promovării și cea a
numirii procurorilor, iar nerecunoașterea gradului profesional corespunzător
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ar echivala cu o
nerecunoaștere a competenței ce revine procurorilor din cadrul
D.I.I.C.O.T.
în exercitarea atribuțiilor
specifice acestei structuri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție.
Procurorii în cauză au
arătat că îndeplinesc condiția de a avea cel puțin 6 ani vechime în funcție,
iar experiența profesională dobândită este cel puțin echivalentă cu cea a
procurorilor care au dobândit gradul profesional corespunzător Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca urmare a numirii la
D.I.I.C.O.T.
și D.N.A. Totodată, au
arătat că exercită acte profesionale de competența materială a procurorilor
aflați inițial la nivel de parchet de pe lângă judecătorie, deveniți procurori
cu grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție.
Prin hotărârea nr. 1060 din
16 octombrie 2008, Plenul
C.S.M.
, în temeiul dispozițiilor art. 35 lit. f) din Legea nr. 317/2004,
a respins cererile formulate de procurorii în cauză, între care și B.E. și D.D.
Pentru a hotărî astfel,
Plenul
C.S.M.
a reținut că
gradul profesional corespunzător parchetelor de pe lângă Tribunal, Curte de Apel
sau Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se dobândește numai
în urma promovării examenului sau concursului prevăzut de art. 43 – art. 47 din
Legea nr. 303/2004, republicată, cu respectarea celorlalte condiții prevăzute
de lege: vechime, calificativul „foarte bun” și lipsa sancțiunilor
disciplinare.
Împotriva hotărârii nr. 1060
din 16 octombrie 2008 a Plenului
C.S.M.
au declarat recurs procurorii B.E. și D.D.
În cuprinsul recursului se
apreciază că hotărârea atacată se întemeiază exclusiv pe aprecierea că evoluția
carierei profesionale a procurorilor și judecătorilor este rezultatul numai al
promovării examenelor de grade profesionale concretizate în concursurile
organizate pentru obținerea unei funcții de execuție superioare celei deținute.
Recurenții consideră că
hotărârea atacată nu analizează și cealaltă cale de promovare, instituită prin legile
de organizare și funcționare ale structurilor speciale ale M.P. – promovarea directă,
fără susținere de examen și concursuri, pe baza unui „interviu”.
În justificarea cererii de
recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, procurorii în cauză arată că promovarea directă
presupune îndeplinirea următoarelor condiții:
- o vechime de 6 ani în
profesie;
- buna moralitate;
- buna pregătire
profesională,
iar îndeplinirea acestor condiții
se verifică atât cu ocazia interviului, cât și în mapa profesională a
candidatului.
Mai arată recurenții că,
deși n-au fost supuși probei interviului, procurorii care, într-un stadiu
procesual sau altul au avut de soluționat cauze instrumentate în faza urmăririi
penale de D.N.A. și
D.I.I.C.O.T.
au dovedit abilități profesionale corespunzătoare adoptării de soluții în
acord cu legile de drept material și procesual în vigoare, exercitând acte
procesuale de competența materială a structurilor respective și contribuind la
finalizarea actului de justiție.
Apreciază că au desfășurat o
activitate profesională absolut identică cu cea din faza urmăririi penale și
care nu poate fi considerată mai puțin importantă sau utilă.
Recurenții opinează că
singurul lucru care îi diferențiază de procurorii care își desfășoară activitatea
în structurile speciale ale M.P. îl reprezintă nesusținerea probei interviului,
pe care îl consideră o procedură formală. În același timp, critică sentința
atacată și prin prisma principiului constituțional al egalității în drepturi,
considerând că se acreditează ideea că activitatea procurorului judiciarist se
bucură de recunoaștere și fără parcurgerea probei interviului, considerând că simpla
apartenență la o structură specială nu justifică tratamentul salarial
diferențiat între cele două categorii de procurori, atâta timp cât criteriile
de evaluare a muncii prestate sunt identice.
Intimatul
C.S.M.
a depus întâmpinare, prin
care solicită respingerea recursului, pe următoarele considerente:
- recurenții sunt procurori
în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu și nu au fost numiți sau
promovați anterior în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție sau în structurile D.N.A. sau
D.I.I.C.O.T.
De asemenea, nu au susținut examen
sau concurs de promovare în funcții de execuție pentru a obține gradul
profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție;
- potrivit art. 43 - art. 47
din Legea nr. 303/2004, promovarea procurorilor se face numai prin examen sau
concurs, cu respectarea celorlalte condiții prevăzute de lege;
- hotărârile invocate de
recurenți ca practică judiciară privesc doar procurorii numiți în cadrul structurilor
D.N.A. și
D.I.I.C.O.T.
, recurenții negăsindu-se
într-o asemenea situație.
Examinând actele și
lucrările dosarului în raport cu motivele de recurs invocate și susținerile intimatului,
precum și cu înscrisurile depuse la dosar și dispozițiile legal aplicabile, Înalta
Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta
în continuare.
Recurenții îndeplinesc
funcții de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu,
nefiind numiți în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție ori în structurile specializate ale D.N.A. ori ale
D.I.I.C.O.T.
C.S.M. a definit, în
cuprinsul hotărârii nr. 878/2007, noțiunea de grad profesional ca fiind
„dreptul unui magistrat de a funcționa la un anumit nivel în ierarhia
parchetelor, drept care poate fi câștigat prin numire, promovare sau transfer,
cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează cariera magistraților”.
Modalitățile de dobândire a
gradului profesional enunțate presupun o selecție riguroasă a candidaților.
Ca urmare, susținerile
recurenților referitoare la identitatea activității pe care o desfășoară cu cea
a procurorilor de la structurile specializate ale M.P., ori la diferențele
salariale existente față de aceste categorii de procurori nu pot fi primite
prin prisma faptului că aceștia nu au parcurs niciuna din modalitățile enunțate
de dobândire a gradului profesional superior.
Aceștia nu se găsesc într-o
situație identică cu procurorii din D.N.A. sau
D.I.I.C.O.T.
, numiți în funcții printr-o procedură
specială prevăzută de lege, astfel că nu pot invoca discriminarea la care ar fi
supuși.
Prin urmare, se va dispune
respingerea recursului, ca nefondat, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1)
C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de B.E. și D.D. împotriva hotărârii nr. 1060 din 16 octombrie 2008 a Plenului
C.S.M.
, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 30 aprilie 2009.