ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.03.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1153/2010

HOTĂRÂRE
19.03.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1153/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, s-a

constatat că:

Istoricul cauzei.

Prin sentința comercială nr. 650 din 23 mai

2008, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr. 8340/3/2008, a fost

respins, ca inadmisibil, capătul de cerere formulat de reclamanta SC M. SRL în

contradictoriu cu pârâta SC C. SA având ca obiect constatarea aplicării

nelegale a prevederilor H.C.G.M.B. nr. 215/2006, nr. 248/2006 și nr. 32/2007 și

ca nefondate capetele de cerere vizând anularea facturilor emise de pârâtă în

baza acestor hotărâri.

Sentința a fost confirmată de Curtea de Apel,

secția comercială, care prin decizia nr. 510 pronunțată la data de 6 noiembrie

2008, a respins, ca nefondat, apelul reclamantei SC M. SRL București apreciind

că în perioada dedusă judecății raporturile juridice dintre părțile în proces s-au

derulat în fapt, iar proba privind executarea contractului rezultă printre

altele din continuarea folosinței spațiului astfel că solicitarea de a se anula

facturile emise de pârâtă în acea perioadă cât și de a se restitui garanția de

solvabilitate a fost apreciată de Curtea de Apel ca nefondată.

Împotriva deciziei Curții de Apel, la data de

10 noiembrie 2008, a declarat recurs reclamanta SC M. SRL iar motivele au fost

depuse la Înalta Curte, la data de 19 ianuarie 2009.

Având în vedere tardivitatea motivării, în

aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ., prin decizia nr. 2031 din 24

ianuarie 2009, Înalta Curte a constatat nul recursul reclamantei iar la data de

24 noiembrie 2009 prin decizia nr. 3057 a respins contestația în anulare formulată

de aceiași parte ca nefondată.

Cererea de îndreptare a erorii materiale

Prin cererea înregistrată la Înalta Curte, la

data de 9 decembrie 2009, reclamanta SC M. SRL a solicitat îndreptarea erorii

materiale din decizia Înaltei Curți nr. 2031 din 24 iunie 2008 în sensul

înlăturării dispoziției din decizie privind respingerea recursului pentru

depunerea tardivă a motivelor. Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile

art. 281

1

alin. (1) și art. 281 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte, analizând cererea de îndreptare

formulată de SC M. SRL, prin decizia nr. 522 din 10 februarie 2010, a reținut

că, în realitate, prin cererea formulată petenta a invocat o serie de acte

normative pe care instanțele nu le-au analizat în soluționarea cererii de

chemare în judecată și în căile de atac întrucât recursul a fost constatat nul.

Având în vedere dispozițiile art. 281 și 281

1

sau la lămurirea înțelesului dispozitivului, prin decizia amintită s-a respins

cererea formulată de petenta SC M. SRL.

Contestația în anulare.

Împotriva deciziei nr. 522 pronunțată la data

de 10 februarie 2010 de Înalta Curte a formulat contestație în anulare,

reclamanta SC M. SRL invocând drept motiv de contestație prevederile art. 318 C.

proc. civ.

În argumentarea acestui motiv, contestatoarea

a susținut că greșeala materială a fost comisă de instanța de recurs prin

falsificarea art. 303, 306 și 312 C. proc. civ., iar consecința acestei

falsificări a fost respingerea recursului ca tardiv. Potrivit contestatoarei

scopul acestei respingeri a fost acela de a nu examina legalitatea aplicării

prevederilor legale de către SC C. SA.

În consecință, a solicitat anularea deciziei nr.

522 din 10 februarie 2010 și admiterea cererii de îndreptare și lămurire a

deciziei nr. 2031/2009, întemeiată pe dispozițiile art. 281

1

alin.

(1) și 281 alin. (1) C. proc. civ.

Contestația în anulare va fi respinsă ca

nefondată.

Invocând dispozițiile art. 318 C. proc. civ.,

contestatoarea a solicitat retractarea deciziei nr. 522/2010 prin care s-a

respins cererea de îndreptare și lămurire a dispozitivului deciziei nr. 2031

din 24 iunie 2009, solicitând ca pe această cale să se înlăture din dispozitiv

mențiunea respingerii recursului ca tardiv. În raport de aceste solicitări

trebuie reținut mai întâi că prin decizia nr. 2031/2009 a fost constatat nul

recursul contestatoarei în temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ. și că

această decizie a fost atacată cu contestație în anulare care a fost respinsă.

În al doilea rând, cererea de îndreptare a

erorii materiale din cuprinsul deciziei nr. 2031/2009 formulată în temeiul art.

281

1

alin. (1) și art. 281 alin. (1) C. proc. civ., a fost respinsă

prin decizia nr. 522/2010, pronunțată de Înalta Curte care a constatat că

motivele invocate nu se încadrează în temeiurile invocate.

Cu aceste precizări, urmează a se vedea că art.

318 teza I C. proc. civ., reglementează contestația în anulare specială oferind

posibilitatea retractării deciziei instanței de recurs atunci că dezlegarea

dată este rezultatul unei greșeli materiale. Din perspectiva acestei

reglementări se constată că decizia nr. 522/2010, prin care s-a soluționat

cererea de îndreptare a erorii materiale întemeiată pe prevederile art. 281 și

281

1

alin. (1) C. proc. civ., nu se impune a fi retractată întrucât

în mod corect instanța de recurs a stabilit că pe această cale, SC M. SRL a

invocat aplicarea greșită a unor acte normative solicitând în fond schimbarea

soluției de respingere a recursului ca tardiv motivat.

Înalta Curte mai observă că solicitările,

contestatoarei depășesc limitele contestației în anulare prevăzute de art. 318

teza I C. proc. civ., potrivit căruia hotărârile instanței de recurs mai pot fi

atacate cu contestație în anulare atunci când dezlegarea dată este rezultatul unei

greșeli materiale. Or, soluția dată de Înalta Curte, vizând cererea de

îndreptare a erorii materiale nu este rezultatul unei greșeli materiale ci rezultatul

aplicării corecte a prevederilor art. 281

1

alin. (1) și art. 281 alin.

(1) C. proc. civ.

Așa fiind, contestația în anulare va fi

respinsă ca nefondată.

Respinge contestația în anulare formulată de

contestatoarea SC M. SRL BUCUREȘTI împotriva deciziei nr. 522 din 10 februarie

2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, ca

nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19

martie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-11-24
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3057/2009
și în temeiul acestor dispoziții, admiterea cererii de constatare a aplicării ilegale de către pârât a prevederilor H.C.G.M.B. nr. 215/2006, nr. 248/2006, nr. 32/2007, admiterea cererii de anulare a facturilor fiscale emise de pârât în baza
ÎCCJ 2011-02-15
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 664/2011
Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin decizia comercială nr. 163 din 29 martie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a comercială, s-a respins
ÎCCJ 2010-03-18
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1111/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția comercială, prin sentința nr. 6555 din 23 mai 2008 a respins ca nefondată acțiunea reclamantului S.M. în contradictoriu cu pâ
ÎCCJ 2010-06-24
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2446/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 14220 de la 29 noiembrie 2007, Tribunalul București, secția a VI- a comercială, a admis acțiunea introductivă formulată de I.
ÎCCJ 2008-06-05
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1980/2008
care, prin decizia nr. 554 din 16 noiembrie 2007, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a respins ca nefondat apelul reclamantei. Împotriva deciziei sus menționate a declarat recurs la data de 29 ianuarie 2008, reclamanta SC S
Sursă