ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 359/2010

Asupra recursului penal de față:

Examinând actele și lucrările dosarului, constată

următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Curții

de Apel Cluj, contestatorul

T.M.

a

solicitat lămurirea înțelesului sentinței penale nr.

115 din 19 decembrie 2007

pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr.

2107/33/2007, în conformitate cu

dispozițiile art.

461 lit. c) C. proc. pen.

Î

n

motivarea contestației s-a arătat că dosarul nr.

2107/33/2007 al Curții de Apel

Cluj a avut ca obiect plângerea împotriva rezoluțiilor procurorilor de la

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, adoptate în dosarul nr.

349/P/2007, respectiv rezoluția

din 23

octombrie 2007

în dosarul nr. 34

9/2007

și rezoluția din 21 noiembrie 2007 în dosarul nr.

133/11/2/2007 și că atât

în faza de cercetare penală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Cluj, cât și în faza de judecată în dosarul nr.

2107/33/2007 al Curții de Apel

Cluj s-a refuzat administrarea probatoriului și s-a motivat că

cercetarea penală în dosarul nr.

2619/2005 al Judecătoriei Dej a fost efectuată

deși acest lucru nu sa realizat.

Prin sentința penală nr. 64 din 20 octombrie 2009

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în baza art.

461 lit. c) C. proc. pen.

s-a respins ca

nefondată contestația la executare formulată de petiționarul

T.M.,

împotriva sentinței

penale nr.

115 din 19

decembrie

2007

a Curții de Apel Cluj, dosar nr.

2107/33/2007.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

a fost obligat petiționarul

să plătească suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în

favoarea statului.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr.

1

15 din 19 decembrie 2007 a

Curții de Apel Cluj s-a respins, în baza art.

278/1 alin. (8) lit. a) C. proc.

pen.

, ca

nefondată plângerea formulată de petiționarul

T.M.

împotriva rezoluțiilor din 23

octombrie 2007 și 21 noiembrie 2007 date de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Cluj. Hotărârea a rămas definitivă prin decizia

nr. 928 din 13 martie 2008 a

Înalt

ei

Curți de Casație și Justiție.

S-a reținut că motivele contestației

vizează fondul cauzei, petiționarul fiind nemulțumit de

soluția de respingere pronunțată de instanță, iar

motivele invocate privind neefectuarea de cercetări penale au fost avute

în vedere de instanță cu ocazia soluționării plângerii

împotriva rezoluției procurorului, nefiind posibilă o nouă

judecată pe fond pe calea contestației la executare. Atâta vreme cât

o hotărâre judecătorească definitivă nu poate fi

desființată nici în căile extraordinare de atac, decât în mod

excepțional, cu atât mai mult, aceasta nu poate fi modificată în

cadrul unei contestații la executare.

Î

mpotriva

acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul, criticând-o prin aceea

că nu au fost efectuate de cercetări penale de către organul de

anchetă în dosarul nr.

2619/2005 al Judecătoriei Dej; sentința penală nr. 115

din 19 decembrie

2007 a Curții de Apel

Cluj a fost pronunțată fără a se administra probatoriul

solicitat de contestator; obiectul cauzei în dosarul nr.

349/P/2007 al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Cluj a fost stabilit prin decizia penală nr.

48/R din 9 februarie

1009 pronunțată de

Tribunalul Cluj.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art.

461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

contestația contra

executării hotărârii penale se poate face când se ivește vreo

nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare

la executare.

Din examinarea actelor dosarului se constată că

prin contestația la executare,

contestatorul T.M.

a susținut că nu este lămurit cu

privire la executarea

sentinței

penale nr.

115 din

19 decembrie 2007 a

Curții de Apel Cluj întrucât în

cauză nu au fost administrate probele solicitate și nu s-a

efectuat cercetarea

judecătorească.

Or, motivele invocate care au fost avute în vedere la

soluționarea plângerii împotriva rezoluț

iei nr. 349/P/2007 din 23 octombrie

2007 a Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Cluj, confirmată prin rezoluția nr.

1133/11/2/2007 din 21 noiembrie

2007 a procurorului general

adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, tind către o

nouă judecată pe fond, ce

ea ce nu este posibil.

Î

n urma

examinării sentinței penale nr. 115 din 19

decembrie

2007 a Curții de Apel Cluj,

definitivă prin decizia nr

. 928 din 13 martie 2008 a Înalt

ei Curți de Casație și Justiție,

se constată că atât în faza de judecată a plângerii

formulată

împotriva

rezoluțiilor

din 23 octombrie 2007 și 21 noiembrie 2007 ale Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Cluj, cât și în faza de recurs, au fost invocate

aceleași motive, pe care contestatorul își întemeiază

contestația la executare, respectiv neefectuarea cercetării penale în

dosarul nr.

2619/2005 al

Judecătoriei Dej.

Î

ntrucât

contestația la executare este o cale extraordinară de atac în cadrul

căreia se iau în examinare hotărârile definitive în anumite cazuri

expres și limitativ prevăzute de lege, și nu o nouă

judecată pe fond a cauzei,

Înalt

a Curte constată că hotărârea

pronunțată de instanța de fond este legală și

temeinică, iar recursul declarat de contestator este nefondat, astfel

că în temeiul art.

385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

urmează a fi respins.

În temeiul art. 192 alin. (2)

din același cod va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

R

espinge ca nefondat

recursul declarat de contestatorul T.M.

împotriva sentinței penale nr.

64 din 20 octombrie 2009 pronunțată

de Curtea de Apel Cluj

,

s

ecția

penală și de minori.

Obligă recurentul contestator la plata sumei de 100 lei

cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică azi 1 februarie 2010.