ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4063/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 18

noiembrie 2009 pronunțată de Secția I penală a Curții de Apel București în

dosarul penal nr. 5271/3/2009 s-a menținut starea de arest a inculpatului A.I.

conform dispozițiilor art. 300

2

C. proc. pen. raportat la art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc. pen.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța Curții de Apel București, secția I penală, a reținut că în cauză

subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a

inculpatului A.I.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal,

a formulat recurs, inculpatul A.I., care critică soluția primei instanței, ca

fiind nelegală și netemeinică, pe motiv că în prezent nu mai prezintă pericol

pentru ordinea publică, putând să fie judecat în stare de libertate.

Examinând legalitatea și temeinicia

soluției instanței de apel, atât din punct de vedere al motivelor de recurs,

cât și din oficiu, Înalta Curte constată critica formulată ca fiind nefondată,

pentru următoarele considerente:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. nr. 75/D/P/2009 s-a

dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului A.I.

Verificând actele și lucrările dosarului,

Înalta Curte constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 C.

proc. pen. și art. 148 lit. f) C. proc. pen. în sensul că pedeapsa prevăzută de

lege pentru această infracțiune este mai mare de 4 ani, între 10 și 20 ani,

fiind o infracțiune de trafic de droguri de mare risc, existând probe certe că

lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea

publică, iar în prezent subzistă temeiurile care au stat la baza luării

arestării preventive, neexistând împrejurări noi care să schimbe aceste

temeiuri.

Pericolul concret pentru ordinea publică

rezultă, atât din natura și gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului,

cât și din modalitatea concretă de comitere a faptei, împrejurarea în care a

acționat și gradul de pericol social crescut ce caracterizează faptele de

trafic de droguri de mare risc, pericolul pentru sănătatea publică pe care îl

reprezintă punerea în circulație a unor asemenea substanțe, urmările produse,

precum și circumstanțele personale ale inculpatului.

Mai mult chiar, din sentința penală nr. 927

din data de 20 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secției I penală,

rezultă că inculpatul recurent este recidivist în forma prevăzută de art. 37

lit. a) C. pen., deoarece prin sentința penală nr. 1525 din data de 2 decembrie

2004 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, inculpatul

recurent A.I. a fost condamnat la 7 ani închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută și pedepsită de

dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

De asemenea, se apreciază că infracțiunea

reținută în sarcina inculpatului prin gravitatea deosebită și prin reacția

publicului, tulbură nu numai ordinea publică dar și normele mediului social

ocrotit de valorile sale fundamentale, datorită faptului că generează o stare

de primejdie pentru raporturile sociale, pentru normala lor desfășurare și

dezvoltare în interesul societății însăși, creând o stare de neliniște capabilă

să justifice menținerea arestării preventive, fiind îndeplinite astfel și

prevederile art. 5 paragraful 1 lit. c) și paragraful 3 din CEDO.

Urmează, având în vedere aceste

considerente, ca în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., să se respingă, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul A.I.,

împotriva încheierii din 18 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția I penală, în dosarul penal nr. 5271/3/2009.

Conform dispozițiilor art. 192 C. proc.

pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată

către stat și onorariul apărătorului din oficiu ce se va avansa din fondul

Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul A.I. împotriva încheierii din 18 noiembrie 2009

pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 5271/3/2009.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției și

Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 4

decembrie 2009.