ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2718/2010

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 30 iunie 2010 Curtea de Apel București,

având pe rol judecarea apelurilor declarate de procuror și inculpatul

S.D.C. împotriva sentinței penale nr.

1053/2009 a Tribunalului București, în baza art. 300

2

rap. la art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen., a dispus menținerea arestării preventive a

inculpatului S.D.C.

S-a motivat că temeiurile care au determinat arestarea

inițială a inculpatului se mențin; că acesta a fost arestat cu respectarea

cerințelor prev. de art. 143 și art. 148 lit. f) C. proc. pen.

S-a mai motivat că există probe care

fac să nu înceteze presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele de

natură penală pentru care este trimis în judecată, că pedeapsa prevăzută pentru

săvârșirea acestor fapte este mai mare de 4 ani. S-a mai apreciat că lăsarea în

libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică,

avându-se în vedere infracțiunile pentru care este trimis în judecată.

Împotriva încheierii a declarat

recurs inculpatul care a cerut casarea încheierii recurate și pe fond revocarea

măsurii arestării preventive întrucât nu mai subzistă temeiurile care au fost

avute în vedere la luarea acesteia.

Din examinarea dosarului rezultă că

inculpatul este trimis în judecată pentru infracțiuni la

l

egea 143/2000 și este condamnat în

primă instanță la 10 ani închisoare.

Există indicii temeinice care susțin

presupunerea rezonabilă că a comis infracțiuni de trafic de droguri, pedeapsa

prevăzută de lege pentru aceste infracțiuni este mai mare de 4 ani.

Din modul în care sunt descrise

faptele sesizate rezultă că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea

publică, iar lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea

publică.

Temeiurile care au determinat

arestarea inculpatului nu s-au modificat, astfel că în mod legal instanța a

constatat că acesta se află în situația prevăzută de art. 160

b

alin.

(3) C. proc. pen., menținând arestarea preventivă.

Așa fiind, Curtea va respinge

recursul inculpatului, pe care-l va obliga la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.D.C.

împotriva încheierii din 30 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a

II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 11231/3/2009

(nr. 306/2010).

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

M.J.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 iulie 2010.