ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1734/2010

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Inculpatul R.V. a fost trimis în judecată în

stare de arest preventiv sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de

droguri de mare risc, și două infracțiuni de deținere de droguri de mare risc

pentru consum propriu, fapte prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 4 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 4 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., ultimele două cu

aplicarea art. 33 lit. b) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Prin Sentința penală

nr. 143 din 01 martie 2010, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a

penală, în Dosarul nr. 41735.01/3/2008, inculpatul a fost condamnat pentru

aceste infracțiuni la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare, cu executarea

în regim de detenție, menținându-se totodată măsura arestării sale preventive.

Inculpatul a fost

arestat preventiv la data de 16 octombrie 2008 de către Tribunalul București,

secția a II-a penală, reținându-se incidența dispozițiilor art. 148 lit. f) C.

proc. pen.

Împotriva sentinței

s-a exercitat calea de atac a apelului de către inculpat.

Analizând actele și

lucrările dosarului, Curtea a constatat, cu ocazia instrumentării apelului,

pentru termenul de judecată din 12 aprilie 2010, că temeiurile care au stat la

baza luării măsurii arestării preventive se mențin și justifică în continuare

privarea de libertate a inculpatului, pentru o mai bună desfășurare a

procesului penal, în acord cu dispozițiile art. 136 alin. (1) C. proc. pen.

Împotriva încheierii

respective inculpatul a exercitat calea de atac a recursului solicitând ca

judecarea cauzei să se realizeze fără privarea sa de libertate.

Înalta Curte reține

că probatoriul administrat până în prezent nu a făcut să înceteze presupunerea

rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată,

astfel că sunt întrunite în continuare cerințele art. 143 C. proc. pen.

Tot astfel, se

menține și temeiul prev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen., căci pedeapsa

prevăzută de lege pentru infracțiunile prev. de art. 2 alin. (2) și art. 4

alin. (2) din Legea nr. 143/2000 este închisoarea mai mare de 4 ani, iar

lăsarea în libertate a inculpatului prezintă încă un pericol concret pentru

ordinea publică, în pofida atitudinii sale procesuale sincere. În acest sens se

are în vedere nu doar gravitatea faptelor deduse judecății (traficul de droguri

afectând în mod grav sănătatea publică și prin amploarea pe care a luat-o în

ultima vreme, tinzând să devină un adevărat fenomen social), dar și din

circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este la primul conflict cu

legea penală, fiind anterior condamnat inclusiv pentru o infracțiune la Legea

nr. 143/2000. Mai mult, recurentul-inculpat declara în cursul urmăririi penale

că este dependent de droguri, pe fondul acestei dependențe existând riscul

săvârșirii unor noi astfel de fapte.

În acest context,

Înalta Curte apreciază că nu se impune luarea față de inculpat de măsuri

alternative neprivative de libertate iar constatarea instanței de apel a

legalității și temeiniciei arestării preventive s-a concretizat cu deplină

justificare, recursul fiind de respins pe considerentele art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și disp. art.

192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul R.V. împotriva încheierii din 12

aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze

cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 41735.01/3/2008 .

Obligă

recurentul-inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților

Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 30 aprilie 2010.