ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1315/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Având de soluționat apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul S.D.C., în Dosarul nr. 11231/3/2009, Curtea de Apel București, la termenul din 24 martie 2010, punând în discuție legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, a dispus, prin încheiere, în temeiul art. 300 2 raportat la art. 160 b C. proc. pen., menținerea acestei măsuri față de inculpat. La pronunțarea încheierii, instanța a avut în vedere următoarele: Prin sentința penală nr. 1053 din data de 21 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 75 lit. a) și c) și art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul S.D.C. la pedeapsa de 5 ani închisoare. În temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1), (2) din l egea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat același inculpat la 10 ani închisoare. În temeiul dispozițiilor art. 4 alin. (1) din l egea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare. În temeiul art. 33 lit. a) și b) C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare. În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului că în perioada mai - iunie 2008, împreună cu inculpații H.P.S., V.C.E.

și K.T.N., a procurat și deținut fără drept diferite cantități de hașiș. În luna iunie 2008 a furnizat lui C.C. un număr de 10 comprimate ecstasy din care acesta din urmă a vândut colaboratorului I.I. un număr de 5 comprimate la data de 11 iunie 2008 și alte 5 comprimate la data de 17 iunie 2008. La data de 22 ianuarie 2009, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, asupra sa a fost găsită cantitatea de 1,32 gr. canabis, pe care o deținea pentru consum propriu. Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost sesizată cu apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de inculpatul S.D.C. Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpatului se mențin, fiind îndeplinită una din condițiile alternative prevăzută de art. 160 b alin. (3) C. proc.

pen. Inculpatul a fost arestat la data de 23 ianuarie 2009, apreciindu-se că sunt îndeplinite cerințele art. 143 C. proc. pen. și că este incident cazul prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen. Probele administrate până la acest moment procesual nu au făcut să înceteze presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele de care e acuzat, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 cu referire la art. 68 1 C. proc. pen. De asemenea, este incident cazul prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen., pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele săvârșite de inculpat fiind mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul pe care, în termen legal, l-a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

El a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii, revocarea măsurii arestării preventive, arătând că temeiurile care au determinat această măsură nu mai subzistă, iar punerea sa în libertate se impune față de circumstanțele reale ale săvârșirii faptei și de persoana sa. Recursul declarat este nefondat și urmează a fi respins, ca atare. Inculpatul a fost condamnat în primă instanță pentru săvârșirea a 3 infracțiuni referitoare la traficul și consumul de droguri la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare. Actele și lucrările dosarului conduc la presupunerea rezonabilă că a săvârșit fapte penale cu o încărcătură periculoasă majoră în condițiile stării de recidivă postcondamnatorie, ceea ce demonstrează o persistență infracțională cu potențial criminogen ridicat.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 cu referire la art. 148 lit. f) C. proc. pen., având în vedere și dispozițiile art. 136 C. proc. pen. privind scopul măsurilor preventive, instanța de apel a dispus menținerea măsurii preventive în mod legal și temeinic, astfel că recursul declarat de inculpat împotriva încheierii din 24 martie 2010 va fi respins ca nefondat cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.D.C. împotriva încheierii din 24 martie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 11231/3/2009 (306/2010). Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 6 aprilie 2010.