ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față ;

În baza lucrărilor din dosar constată următoarele:

La data de 11 august 2009 sub nr. 28240 s-a înregistrat la

Registratura generală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar la 13 august

2009 sub nr. 6630/1/2009 la Secția penală, plângerea formulată de petentul M.C.V.

împotriva rezoluției nr. 1580/P/2008 din 09 iulie 2009 a Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și

criminalistică, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de

magistrații N.S. (judecător la Curtea de Apel București) și M.M. (procuror la

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București) sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 264 C. pen.

La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr.

1580/P/08 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta

Curte constată următoarele:

Prin plângerea adresată la 31 octombrie 2008,

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, petiționarul M.C.V.

a solicitat efectuarea de cercetări penale față de magistrații N.S. (judecător)

și M.M. (procuror) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu

contra intereselor persoanelor și favorizarea infractorului.

Î

n motivarea plângerii petiționarul a susținut

că magistrații și-au îndeplinit în mod abuziv atribuțiile de serviciu,

denaturând cu știință situația de fapt rezultată din probele administrate în

dosarele pe care le-au instrumentat, favorizând persoanele cercetate în cauza

respectivă și care au fost reclamate de petiționar.

Î

n lucrarea 1165/P/2009 înregistrată pe rolul Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel București, la data de 2 iulie 20098, petiționarul M.C.V.

a solicitat cercetarea și tragerea la răspundere penală a magistraților C.C.L.,

judecător în cadrul Tribunalului București, secția I-a penală, și U.M.,

procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, sub aspectul

săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și

favorizarea infractorului, prevăzută și pedepsită de art. 246 și art. 264 C.

pen., pe motiv că în dosarul penal nr. 41772/3/2008, la termenul de judecată

din 30 iunie 2008, judecătorul i-a respins abuziv probele pe care le-a propus

și, în schimb, a executat întocmai și la timp propunerea procurorului de

ședință de respingere a plângerii.

În urma cercetărilor întreprinse în lucrarea mai sus

menționată, prin rezoluția nr. 1165/P/2008 din 17 iulie 2008, Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel București a dispus, în temeiul

art.

228 alin. (1) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., neînceperea urmăririi

penale față de magistrații C.L. - judecător la Tribunalul București, secția

I

penală,

și U.D., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, sub aspectul

săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 264 C. pen., cu

motivarea că, din cercetările penale efectuate, a rezultat că faptele nu sunt

prevăzute de legea penală.

Î

mpotriva acestei soluții petiționarul M.C.V. a

formulat plângere adresată procurorului general al Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel București, care prin rezoluția nr. 1343/II/2/2008 din 12 august

2008, în baza dispozițiilor art. 278 alin. (1) C. proc. pen., a respins-o ca

neîntemeiată, cu motivarea că în cauză nu există niciun indiciu că magistrații

ar fî săvârșit vreo faptă concretă omisivă sau comisivă care să fi întrunit

elementele constitutive ale infracțiunii sesizate.

Ulterior, rezoluțiile nr. 1165/P/2008 din 17

iulie 2008 și nr. 1343/II/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

București, au fost contestate de petiționarul M.C.V., pe calea plângerii

reglementată prin dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen.

Prin sentința penală nr. 273 din 27 octombrie

2008, a Curții de Apel București, secția

I

penală, - în dosarul nr.

5201/2/2008, completul de judecată fiind alcătuit din N.S., având în vedere și

concluziile procurorului de ședință M.M. de la Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel București, a respins, ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art. 278 alin. (1)-(12) C. proc. pen., invocată de petiționarul M.C.V.

Prima instanță a reținut inadmisibilitatea excepției în

raport de prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992, modificată și republicată.

A reținut că excepția nu este motivată și nu are legătură cu obiectul cauzei.

Cu privire la fondul cauzei, instanța de fond

a reținut netemeinicia plângerii formulate de petiționar împotriva rezoluției

de neîncepere a urmăririi penale, privind pe intimații C.L. și U.D., adoptată

de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul nr.

1343/II/2/2008.

Sentința penală menționată a rămas definitivă

prin decizia nr. 92 din 16 ianuarie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția penală, în dosarul nr. 5201/2/2008 prin care s-a respins ca nefondat

recursul declarat de petiționarul M.C.V. împotriva dispoziției de respingere ca

inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate referitoare la art. 278

1

alin. (1) – (12) C. proc. pen.,

dată de Curtea de Apel București, secția

I

penală,

prin sentința mai sus arătată și a fixat termen la 27 februarie 2009 pentru

soluționarea recursului declarat de recurentul-petiționar împotriva modului de

soluționare a plângerii dispus de aceeași curte de apel prin aceeași sentință.

Prin rezoluția nr. 1580/P/2008 din 9 iulie

2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție procurorul

considerând că nu sunt evidențiate elemente care să constituie indicii de

natură penală, rea-credință, intenție, în îndeplinirea atribuțiilor de

serviciu, cu privire la săvârșirea vreunei fapte penale de către magistrații N.S.

(judecător) și M.M. (procuror) reclamați - plângerea penală fiind mai degrabă o

critică adusă sentinței penale nr. 273/2008 pronunțată în dosarul nr. 5201/2/2008

al Curții de Apel București, a dispus neînceperea urmăririi penale față de cei

doi sub aspectul infracțiunilor sesizate de persoana vătămată, în condițiile

art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Î

n ceea ce privește acuzele aduse

magistratului procuror M.M. s-a considerat că acestea nu au suport probator,

concluziile puse de procuror în cadrul ședințelor de judecată neconstituind o

faptă care să poată angaja răspunderea penală.

Î

mpotriva acestei rezoluții petiționarul M.C.V.

a formulat plângere adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție motivând că

nu a contestat această rezoluție la procurorul șef al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție deoarece nu are încredere în capacitatea

profesională a acestuia.

Înalta Curte, analizând plângerea

petiționarului M.C.V., constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 278 alin. (1) și (3) C. proc.

pen. plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dispusă de

un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție se rezolvă de procurorul șef de secție al aceluiași parchet, iar

conform art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., după respingerea

plângerii făcute conform art. 275-278 C. proc. pen. împotriva rezoluției de

neîncepere a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată poate face

plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului

de rezolvare, la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să

judece cauza în primă instanță.

Or, în cauză, se constată că petiționarul nu

a respectat procedura prevăzută de art. 278 alin. (1) și (3) C. proc. pen.,

neformulând plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr.

1580/P/2008 din 9 iulie 2009, la procurorul șef de secție al Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ci s-a

adresat

direct cu plângere împotriva acestei rezoluții, instanței de judecată - Înalta

Curte de Casație și Justiție.

Constatând nerespectarea dispozițiilor

legale, Înalta Curte, urmează în baza art. 278

1

alin. (13) C. proc.

pen. să trimită plângerea formulată de petiționarul M.C.V. împotriva rezoluției

nr. 1580/P/2008 din 9 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, aceluiași parchet, spre competentă soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Î

n temeiul dispozițiilor art. 278

1

alin.

(13) C. proc. pen. trimte plângerea petentului M.C.V. la Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire penală și Criminalistică.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 15

octombrie 2009.