ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii penale de față; În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, completată ulterior în fața procurorului la data de 27 noiembrie 2008, petiționara A.R.R., domiciliată în București, sector 1, a solicitat efectuarea de cercetări față de magistrații C.R., V.A. și J.N., judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție, sub aspectul infracțiunilor de favorizarea infractorului prev. de art. 264 alin. (1) C. pen. și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen.

În motivarea plângerii, petiționara a susținut că magistrații menționați mai sus ar fi obstrucționat-o, nedându-i posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în instanță, deși are pregătire juridică, cu ocazia soluționării dosarului nr. 4233/1/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin această atitudine favorizând pe judecătorul B.A.E., de la Curtea de Apel București, investită cu soluționarea unui dosar de revizuire, în care petiționara are calitatea de parte. Apreciind că faptele reclamate nu există, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, prin rezoluția cu nr. 1477/P/2008 din 29 iunie 2009 a dispus, în temeiul prevederilor art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc.

pen., neînceperea urmăririi penale față de magistrații menționați anterior, sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. și art. 264 C. pen. Împotriva acestei rezoluții petiționara A.R.R. a formulat plângere la Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul prevederilor art. 278 1 C. proc. pen. Examinând cauza, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că plângerea formulată de petiționara A.R.R. a fost greșit adresată instanței. Dispozițiile art. 278 și art. 278 1 C. proc. pen. reglementează procedura plângerii contra actelor procurorului, precum și a plângerii în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată. Potrivit art. 278 alin. (1) C. proc.

pen. „Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”. Conform art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen.

„După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță”.

Din cele două dispoziții legale mai sus enunțate rezultă că petiționarul nemulțumit de rezoluția de neînceperea urmăririi penale dată de procuror, trebuie să parcurgă următoarele etape: - mai întâi să se adreseze cu plângere conducătorului unității de parchet din care face parte procurorul ce a dat soluția de netrimitere în judecată; - apoi, dacă plângerea i-a fost respinsă de către conducătorul unității de parchet, să se adreseze cu plângere instanței de judecată. Or, din actele dosarului rezultă că petiționara A.R.R., nemulțumită de rezoluția cu nr. 1477/P/2008 dată de procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, care a efectuat cercetări în cauză, a atacat-o cu plângere direct la instanță, fără a mai parcurge etapa prealabilă și obligatorie reglementată de art. 278 alin. (1) C. proc.

pen., respectiv fără să adreseze mai întâi plângere procurorului șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (a se vedea în acest sens adresa cu nr. 1477/P/2008 din 8 septembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică de la fila 13 dosar). Această plângere adresată instanței, având natura juridică a unei căi de atac ce vizează controlul judecătoresc al soluției de neînceperea urmăririi penale, nu poate fi direct analizată pe fond, decât după ce s-a efectuat un prim control al rezoluției procurorului, de către procurorul șef al parchetului din care face parte procurorul ce a dat soluția în cauză.

Prin procedura prevăzută în art. 275-278 C. proc. pen., accesul la instanță este condiționat de parcurgerea etapelor obligatorii, însă, așa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, condiționarea accesului la justiție nu înseamnă automat îngrădirea acestui drept, întrucât competența de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor îi revine legiuitorului. În aplicarea dispozițiilor art. 278 1 C. proc. pen., în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 356/2006, plângerea adresată direct instanței de judecată împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale dată de procuror, fără ca acestea să fie atacate, în prealabil, conform art. 278 C. proc.

pen., la procurorul ierarhic superior, era inadmisibilă. Noul text al art. 278 1 C. proc. pen., dat prin Legea nr. 356/2006, conține un nou alineat, respectiv alin. (13), care prevede că plângerea greșit îndreptată se trimite organului judiciar competent, în cazul în care persoana vătămată nu parcurge etapele obligatorii și se adresează cu plângere direct instanței. Întrucât petiționara A.R.R. s-a adresat cu plângere direct instanței, fără a parcurge fazele obligatorii instituite prin dispozițiile legale anterior citate, Înalta Curte va constata că plângerea a fost greșit îndreptată și, în baza art. 278 1 alin. (13) C. proc. pen., va trimite plângerea formulată de petiționara A.R.R. la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, pentru soluționarea acesteia, în condițiile art. 278 C. proc.

pen., de către procurorul șef al acestei secții.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E În baza art. 278 1 alin. (13) C. proc. pen., trimite plângerea formulată de petiționara A.R.R. la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, spre competentă soluționare. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 9 noiembrie 2009.