ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii penale de față;

În

baza lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin

plângerea adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

completată ulterior în fața procurorului la data de 27 noiembrie 2008,

petiționara A.R.R., domiciliată în București, sector 1, a solicitat efectuarea

de cercetări față de magistrații C.R., V.A. și J.N., judecători la Înalta Curte

de Casație și Justiție, sub aspectul infracțiunilor de favorizarea

infractorului prev. de art. 264 alin. (1) C. pen. și abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen.

În

motivarea plângerii, petiționara a susținut că magistrații menționați mai sus

ar fi obstrucționat-o, nedându-i posibilitatea de a-și exprima punctul de

vedere în instanță, deși are pregătire juridică, cu ocazia soluționării

dosarului nr. 4233/1/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin această

atitudine favorizând pe judecătorul B.A.E., de la Curtea de Apel București,

investită cu soluționarea unui dosar de revizuire, în care petiționara are

calitatea de parte.

Apreciind

că faptele reclamate nu există, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, prin rezoluția cu nr.

1477/P/2008 din 29 iunie 2009 a dispus, în temeiul prevederilor art. 228 alin.

(6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale

față de magistrații menționați anterior, sub aspectul infracțiunilor prevăzute

de art. 246 C. pen. și art. 264 C. pen.

Împotriva

acestei rezoluții petiționara A.R.R. a formulat plângere la Înalta Curte de

Casație și Justiție, în temeiul prevederilor art. 278

1

C. proc. pen.

Examinând

cauza, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că plângerea formulată de

petiționara A.R.R. a fost greșit adresată instanței.

Dispozițiile

art. 278 și art. 278

1

C. proc. pen. reglementează procedura plângerii

contra actelor procurorului, precum și a plângerii în fața judecătorului

împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în

judecată.

Potrivit

art. 278 alin. (1) C. proc. pen. „Plângerea împotriva măsurilor luate sau a

actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de

acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul

general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul șef de

secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Conform

art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen. „După respingerea plângerii făcute

conform art. 275-278, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau

a ordonanței, ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub

urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana

vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt

vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de

către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278, la

judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să

judece cauza în primă instanță”.

Din

cele două dispoziții legale mai sus enunțate rezultă că petiționarul nemulțumit

de rezoluția de neînceperea urmăririi penale dată de procuror, trebuie să

parcurgă următoarele etape:

-

mai întâi să se adreseze cu plângere conducătorului unității de parchet din

care face parte procurorul ce a dat soluția de netrimitere în judecată;

-

apoi, dacă plângerea i-a fost respinsă de către conducătorul unității de

parchet, să se adreseze cu plângere instanței de judecată.

Or,

din actele dosarului rezultă că petiționara A.R.R., nemulțumită de rezoluția cu

nr. 1477/P/2008 dată de procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, care a

efectuat cercetări în cauză, a atacat-o cu plângere direct la instanță, fără a

mai parcurge etapa prealabilă și obligatorie reglementată de art. 278 alin. (1)

C. proc. pen., respectiv fără să adreseze mai întâi plângere procurorului șef

al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (a se vedea în acest sens adresa cu

nr. 1477/P/2008 din 8 septembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică de la fila 13

dosar).

Această

plângere adresată instanței, având natura juridică a unei căi de atac ce

vizează controlul judecătoresc al soluției de neînceperea urmăririi penale, nu

poate fi direct analizată pe fond, decât după ce s-a efectuat un prim control

al rezoluției procurorului, de către procurorul șef al parchetului din care

face parte procurorul ce a dat soluția în cauză.

Prin

procedura prevăzută în art. 275-278 C. proc. pen., accesul la instanță este

condiționat de parcurgerea etapelor obligatorii, însă, așa cum a statuat Curtea

Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, condiționarea accesului la

justiție nu înseamnă automat îngrădirea acestui drept, întrucât competența de a

stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor îi revine

legiuitorului.

În

aplicarea dispozițiilor art. 278

1

C. proc. pen., în forma anterioară

modificării aduse prin Legea nr. 356/2006, plângerea adresată direct instanței

de judecată împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a

ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire

penală sau de încetare a urmăririi penale dată de procuror, fără ca acestea să

fie atacate, în prealabil, conform art. 278 C. proc. pen., la procurorul

ierarhic superior, era inadmisibilă.

Noul

text al art. 278

1

C. proc. pen., dat prin Legea nr. 356/2006,

conține un nou alineat, respectiv alin. (13), care prevede că plângerea greșit

îndreptată se trimite organului judiciar competent, în cazul în care persoana

vătămată nu parcurge etapele obligatorii și se adresează cu plângere direct

instanței.

Întrucât

petiționara A.R.R. s-a adresat cu plângere direct instanței, fără a parcurge

fazele obligatorii instituite prin dispozițiile legale anterior citate, Înalta

Curte va constata că plângerea a fost greșit îndreptată și, în baza art. 278

1

alin. (13) C. proc. pen., va trimite plângerea formulată de petiționara A.R.R.

la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de

Urmărire Penală și Criminalistică, pentru soluționarea acesteia, în condițiile

art. 278 C. proc. pen., de către procurorul șef al acestei secții.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

În baza art. 278

1

alin. (13) C. proc. pen.,

trimite plângerea formulată de petiționara A.R.R. la Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și

Criminalistică, spre competentă soluționare.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 9

noiembrie 2009.