ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2517/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 237 din 9

noiembrie 2009, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea

prin care reclamanta A.A., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană

de Pensii Suceava, solicita anularea hotărârii acesteia nr. 5345 din 15 septembrie

2009, prin care i-a fost respinsă cererea formulată în temeiul Legii nr.

189/2000.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că

reclamanta nu a făcut dovada persecuțiilor etnice pe care

susține că le-ar fi suferit familia sa.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamanta, reiterând motivele și argumentele invocate în

fața instanței de fond și, în plus, depunând la dosar înscrisuri

noi, respectiv copia fișei de refugiat a familiei sale, emisă de

Comisariatul General al Refugiaților și Evacuaților la data de

25 septembrie 1944 (f.19), precum și a hotărârii nr. 3504 din 23

septembrie 2009 a Casei Județene de Pensii Iași, prin care sora sa, P.M.,

a obținut recunoașterea calității de refugiat (f.27).

Examinând sentința

atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele

invocate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale

incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ.,

Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va

arăta în continuare.

Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr.

105/1999, cu modificările și completările ulterioare, de

prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean

român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie

1940 la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul

că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în

altă localitate.

Din conținutul textului de lege

menționat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă

persoanelor care, în perioada precizată, au avut de suferit

persecuții din motive etnice, materializate în una din următoarele

forme: refugiu, expulzare sau strămutare în altă localitate.

De asemenea, în conformitate cu art.

4 din Normele pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobate prin H.G.

nr. 127/2002, dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1

din ordonanță se poate face cu acte oficiale eliberate de organele

competente [alin. (1)] sau, în lipsa actelor oficiale, prin declarație cu

martori [alin. (2)].

În speță, la dosarul de

recurs au fost depuse, în copie, fișa de refugiat a familiei reclamantei,

emisă de Comisariatul General al Refugiaților și

Evacuaților la data de 25 septembrie 1944 (f.19), care atestă că

aceasta, împreună cu familia sa, a fost evacuată din localitatea de

domiciliu, precum și hotărârea nr. 3504 din 23 septembrie 2009 a Casei Județene de Pensii Iași, prin care sora sa, P.M., a obținut

recunoașterea calității de refugiat (f.27). De asemenea, din

declarațiile martorilor P.M. și U.M. (f.32-33 dosar fond),

rezultă că reclamanta și familia sa au fost evacuați, în

luna martie 1944, în localitatea Brezoi, din localitatea de domiciliu

Fălticeni, unde au revenit în primăvara anului 1945.

Cum, potrivit legii, s-a făcut

dovada evacuării și, deci, a refugiului reclamantei, se constată

că aceasta se încadrează în situațiile prevăzute de art. 1

lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu

modificările și completările ulterioare, fiind

îndreptățită să beneficieze de compensațiile acordate

de acest act normativ, pentru perioada cuprinsă între data evacuării,

respectiv 1 martie 1944, și data limită prevăzută de lege,

respectiv 6 martie 1945, începând cu luna următoare depunerii cererii,

conform art. 5 din actul normativ sus menționat.

Pentru considerentele arătate,

recursul va fi admis iar sentința atacată va fi modificată, în

sensul admiterii acțiunii formulate de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A.A. împotriva sentinței nr.

237 din 9 noiembrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată, în sensul că admite

acțiunea.

Anulează hotărârea nr. 5345 din 15 septembrie 2009 a pârâtei Casa Județeană de Pensii Suceava.

Obligă pârâta să recunoască reclamantei calitatea de

beneficiar al prevederilor O.G. nr. 105/1999, pentru perioada 1 martie 1944 - 6

martie 1945, începând cu data de 1 septembrie 2009.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 13 mai 2010.