ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 452/2010

Asupra conflictul negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Judecătoria Giurgiu, executorul judecătoresc I.I., a solicitat ca prin încheiere, în camera de consiliu, să se încuviințeze începerea executării silite în baza cererii de executare silită adresată acestuia de către creditoarea SC B.C.C. SA Sibiu, prin Agenția G., împotriva debitoarei SC M.I. SRL în baza titlurilor executorii – contract de credit din 29 iunie 2007, contract de garanție imobiliară din 29 iunie 2007, contract de garanție reală mobiliară asupra soldului creditor contului curent din 29 iunie 2007 precum și pentru recuperarea cheltuielilor de executare cu prezenta.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 3731 C. proc. civ. Judecătoria Giurgiu, prin încheierea nr. 422 din 21 septembrie 2009, constatând că potrivit art. 10.8 din contractul de credit din 29 iunie 2007 părțile au convenit ca „litigiile de orice fel dintre părțile contractante vor fi soluționate pe cale amiabilă sau de instanța judecătorească de drept comun de la sediul băncii”, a stabilit că nu este competentă să judece litigiul și, cum executarea silită este parte a litigiului, a procesului civil, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sibiu. Primind dosarul, Judecătoria Sibiu prin încheierea civilă nr. 5771 din 25 noiembrie 2009, la rândul său, s-a declarat necompetentă să judece litigiul și ca urmare și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

Totodată a constatat că între cele două judecătorii s-a ivit un conflict negativ de competență și în temeiul art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ. a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unui regulator de competență. Pentru a hotărî astfel Judecătoria Sibiu a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 334 cu referire la art. 373 și art. 3731 C. proc. civ. potrivit cărora Judecătoria Giurgiu este instanța de executare competentă să se pronunțe asupra cererii de încuviințare a executării silite formulată de executorul I.I., aflat în circumscripția acesteia. Asupra conflictului negativ de competență de față Înalta Curte constată: Potrivit art. 20 alin. (2) C. proc.

civ. există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile s-au declarat necompetente să judece aceeași pricină. Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text, în vederea emiterii regulatorului de competență, Curtea constată că cele două instanțe Judecătoria Giurgiu și Judecătoria Sibiu s-au declarat necompetente prin hotărâri irevocabile, că declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și că, cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza. Pentru emiterea regulatorului de competență este esențial de precizat că în discuție este competența teritorială, care este reglementată de norme ce au caracter dispozitiv respectiv art. 373 alin. (1) C. proc.

civ. Alin. (1) al art. 373 C. proc. civ. consacră regula de bază în materia competenței teritoriale a executorilor judecătorești. Astfel, competența executării hotărârilor judecătorești și a celorlalte titluri executorii aparține executorului judecătoresc din circumscripția judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea. În același sens, prin art. 9 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 se stipulează că punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii este de competența executorului din circumscripția judecătoriei în a cărei rază teritorială urmează să se facă executarea, iar în cazul urmăririi silite a unor bunuri, competent este executorul din circumscripția judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea.

În speță, cererea de executare silită a vizat, în principal, începerea procedurilor de executare silită împotriva debitoarei SC M.I. SRL prin poprirea sumelor din contul curent iar, în susbsidiar, prin valorificarea garanțiilor imobiliare a imobilului situat în municipiul Giurgiu. Având în vedere că executarea silită are ca obiect venituri și bunuri ale debitorului sau ale garanților acestuia, bunuri care se află în municipiul Giurgiu, devin incidente prevederile art. 373 și art. 3731 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu dispozițiile art. 9 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 188/2000, mai sus menționate, astfel încât executorul judecătoresc care funcționează în circumscripția Judecătoriei Giurgiu are competența de a efectua executarea silită, iar instanța de executare este Judecătoria Giugiu.

În consecință, potrivit art. 22 alin. ultim C. proc. civ., competența revine Judecătoriei Giurgiu, căreia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența în favoarea Judecătoriei Giurgiu. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 februarie 2010.