ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 452/2010

Asupra conflictul negativ de

competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria

Giurgiu, executorul judecătoresc I.I., a solicitat ca prin încheiere, în

camera de consiliu, să se încuviințeze începerea executării

silite în baza cererii de executare silită adresată acestuia de

către creditoarea SC B.C.C. SA Sibiu, prin Agenția G., împotriva

debitoarei SC M.I. SRL în baza titlurilor executorii – contract de credit din 29

iunie 2007, contract de garanție imobiliară din 29 iunie 2007,

contract de garanție reală mobiliară asupra soldului creditor

contului curent din 29 iunie 2007 precum și pentru recuperarea

cheltuielilor de executare cu prezenta.

În drept au fost invocate

dispozițiile art. 3731 C. proc. civ.

Judecătoria Giurgiu,

prin încheierea nr. 422 din 21 septembrie 2009, constatând că potrivit art.

10.8 din contractul de credit din 29 iunie 2007 părțile au convenit

ca „litigiile de orice fel dintre părțile contractante vor fi

soluționate pe cale amiabilă sau de instanța

judecătorească de drept comun de la sediul băncii”, a stabilit

că nu este competentă să judece litigiul și, cum executarea

silită este parte a litigiului, a procesului civil, și-a declinat

competența în favoarea Judecătoriei Sibiu.

Primind dosarul,

Judecătoria Sibiu prin încheierea civilă nr. 5771 din 25 noiembrie

2009, la rândul său, s-a declarat necompetentă să judece

litigiul și ca urmare și-a declinat competența în favoarea

Judecătoriei Giurgiu. Totodată a constatat că între cele

două judecătorii s-a ivit un conflict negativ de competență

și în temeiul art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ. a înaintat

dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru

pronunțarea unui regulator de competență.

Pentru a hotărî astfel

Judecătoria Sibiu a reținut că în cauză sunt incidente

dispozițiile art. 334 cu referire la art. 373 și art. 3731 C. proc.

civ. potrivit cărora Judecătoria Giurgiu este instanța de

executare competentă să se pronunțe asupra cererii de

încuviințare a executării silite formulată de executorul I.I.,

aflat în circumscripția acesteia.

Asupra conflictului negativ

de competență de față Înalta Curte constată:

Potrivit art. 20 alin. (2) C.

proc. civ. există conflict negativ de competență când două

sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile s-au declarat

necompetente să judece aceeași pricină.

Verificând dacă sunt

întrunite cerințele acestui text, în vederea emiterii regulatorului de

competență, Curtea constată că cele două instanțe

Judecătoria Giurgiu și Judecătoria Sibiu s-au declarat

necompetente prin hotărâri irevocabile, că declinările de competență

între instanțele sesizate sunt reciproce și că, cel puțin

una dintre cele două instanțe este competentă să

soluționeze cauza.

Pentru emiterea

regulatorului de competență este esențial de precizat că în

discuție este competența teritorială, care este reglementată

de norme ce au caracter dispozitiv respectiv art. 373 alin. (1) C. proc. civ.

Alin. (1) al art. 373 C.

proc. civ. consacră regula de bază în materia competenței

teritoriale a executorilor judecătorești.

Astfel, competența

executării hotărârilor judecătorești și a celorlalte

titluri executorii aparține executorului judecătoresc din

circumscripția judecătoriei în care urmează să se efectueze

executarea. În același sens, prin art. 9 alin. (1) din Legea nr. 188/2000

se stipulează că punerea în executare a dispozițiilor cu

caracter civil din titlurile executorii este de competența executorului

din circumscripția judecătoriei în a cărei rază

teritorială urmează să se facă executarea, iar în cazul

urmăririi silite a unor bunuri, competent este executorul din

circumscripția judecătoriei în care urmează să se efectueze

executarea.

În speță, cererea

de executare silită a vizat, în principal, începerea procedurilor de

executare silită împotriva debitoarei SC M.I. SRL prin poprirea sumelor

din contul curent iar, în susbsidiar, prin valorificarea garanțiilor

imobiliare a imobilului situat în municipiul Giurgiu.

Având în vedere că

executarea silită are ca obiect venituri și bunuri ale debitorului

sau ale garanților acestuia, bunuri care se află în municipiul

Giurgiu, devin incidente prevederile art. 373 și art. 3731 alin. (1) C.

proc. civ. coroborate cu dispozițiile art. 9 alin. (2) teza a II-a din

Legea nr. 188/2000, mai sus menționate, astfel încât executorul

judecătoresc care funcționează în circumscripția

Judecătoriei Giurgiu are competența de a efectua executarea

silită, iar instanța de executare este Judecătoria Giugiu.

În consecință, potrivit

art. 22 alin. ultim C. proc. civ., competența revine Judecătoriei

Giurgiu, căreia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 5 februarie 2010.