ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3272/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, sub nr. 43948/3/2008 reclamanta A.V.A.S. București a chemat în judecată pe pârâta SC F. SA, solicitând instanței să constate nulitatea absolută, și pe cale de consecință, desființarea hotărârii A.G.E.A. a societății pârâte din data de 26 mai 2008. În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esența că hotărârea A.G.E.A. din data de 26 mai 2008 este lovită de nulitate absolută deoarece încalcă dispozițiile art. 6 și art. 7 din H.G. nr. 834/1991 prin care s-a stabilit obligativitatea reevaluării patrimoniului societății pârâte, în sensul majorării capitalului social cu valoarea de piață a terenurilor.

Prin sentința nr. 3593 din 4 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția comercială, în dosarul nr. 43948/3/2008 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de A.V.A.S. București în contradictoriu cu pârâta SC F. SA. În motivarea sentinței, instanța a reținut că societatea pârâtă și-a îndeplinit obligația legală de majorare a capitalului social cu valoarea terenului, imediat după obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, emis la data de 23 martie 2000, fiind adoptată hotărârea A.G.E.A. din 18 aprilie 2006, urmată de întocmirea unui act adițional la Actul constitutiv al societății cu privire la noua structură a acționariatului. Evaluarea terenului a fost efectuată în conformitate cu dispozițiile art. 2 din H.G.

nr. 834/1991, iar reclamanta se află în eroare cu privire la aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 6 din H.G. 834/1991 care se referă la necesitatea evaluării terenului la valoarea de piață numai în scopul eliberării certificatului de atestare a dreptului de proprietate. Nici susținerea reclamantei potrivit căreia trebuie realizată identitatea dintre capitalul social și patrimoniul societății comerciale, pentru a se evita vătămarea intereselor patrimoniale ale acționarilor și ale societăților comerciale, însăși, nu a fost reținută de instanță în raport de dispozițiile art. 3 din Legea nr. 31/1990, republicată.

Având în vedere că nu există niciun impediment legal care să împiedice societatea pârâtă să exercite dreptul de proprietate asupra bunurilor proprietatea sa, și față de împrejurarea că societatea pârâtă și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege privind reevaluarea patrimoniului și includerea diferențelor favorabile în rezerve, Tribunalul, în baza dispozițiilor art. 210 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 a respins acțiunea. Împotriva sentinței comerciale nr. 3593 din 4 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția comercială, a formulat apel reclamanta A.V.A.S. București, apel ce a fost respins ca nefondat prin decizia comercială nr. 466 din 10 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București.

În motivarea deciziei, Curtea a reținut în esență că certificatul de atestare a dreptului de proprietate pentru SC F. SA a fost emis la 23 martie 2006, iar majorarea capitalului social cu valoare de 235.350,2080 lei a fost dispusă prin hotărârea A.G.E.A. din 18 aprilie 2006, hotărâre necontestată de apelanta reclamantă A.V.A.S. București. Apelanta reclamă faptul că intimata SC F. SA nu a făcut o nouă majorare în anul 2008, în raport de dispozițiile art. 6 și art. 7 din H.G. nr. 834/1991, modificată, dar potrivit art. 6 alin. (2) evaluarea la valoarea de piață se face în scopul eliberării certificatului de atestare a dreptului de proprietate, dar certificatul de atestare al pârâtei a fost emis încă din data de 23 martie 2006. În ceea ce privește dispozițiile art. 7 din H.G.

nr. 834/1991, acestea se referă la vânzarea de active în condițiile O.U.G. nr. 88/1997, care se referă la vânzarea de active a societăților cu capital majoritar de stat, în speță, SC F. SA fiind o societate cu capital majoritar privat. Împotriva deciziei comerciale nr. 466 din 10 noiembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, a formulat recurs reclamanta prin care solicită admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată. În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta arată că hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea legii respectiv a dispozițiilor art. 12 alin. (5) din Legea nr. 137/2008 și art. 6 – art. 7 din H.G.

nr. 834/1991. Hotărârea A.G.E.A. din 26 mai 2008 a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 137/2002 în condițiile în care societatea pârâtă nu a procedat la evaluarea terenurilor la valoarea de piață și nici la reevaluarea patrimoniului anterior adoptării hotărârii de vânzare a activelor. Ca atare, orice hotărâre privind înstrăinarea terenurilor anterior majorării legale a capitalului social, este supusă anulării, ca o consecință a nesocotirii dispozițiilor legale imperative și vătămarea intereselor legitime ale acționarilor. Instanța de apel în mod greșit a reținut că A.V.A.S. București trebuia să atace hotărârea A.G.E.A.

din data de 18 aprilie 2006 prin care s-a stabilit majorarea capitalului social al societății cu valoarea terenului pentru care s-a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate deoarece s-a apreciat incorect suma cu care s-a majorat capitalul social din cauza nerespectării de către societate a dispozițiilor art. 143 din H.G. nr. 577/2001. Pârâta avea obligația de a efectua majorarea capitalului social, și să emită acțiuni suplimentare ce reveneau de drept instituției publice implicate în privatizare, în speță A.V.A.S. București.

Intimata SC F. SA, a formulat întâmpinare prin care solicită, în esență, respimgerea recursului ca nefondat întrucât societatea și-a îndeplinit obligația de a majora capitalul social în anul 2006 cu valoarea terenului potrivit dispozițiilor legale aplicabile la momentul efectuării majorării de capital, luna aprilie 2006. Analizând decizia recurată în raport de criticile formulate și temeiul de drept invocat, Înalta Curte, constată că recursul este nefondat. Astfel, certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis la data de 23 martie 2006 indică o valoare a terenului de 235.350,2080 lei, fiind un act administrativ emis de M.A.P.D.R., beneficiind de o prezumție de legalitate, conținutul său fiind obligatoriu.

Valoarea terenului, indicată în certificat, a fost făcută în urma evaluării efectuate conform H.G. nr. 834/1991 și H.G. nr. 900/1994. Prin hotărârea A.G.E.A. din 18 aprilie 2006, acționarii SC F. SA au hotărât majorarea capitalului social cu valoarea de 235.350,2080 lei indicată în Certificat, hotărârea nefiind contestată de A.V.A.S. București în calitate de acționar al societății intimate. În mod corect au fost interpretate de instanță dispozițiile art. 6 și art. 7 din H.G. nr. 834/1991 având în vedere dispozițiile legale în vigoare la data emiterii Certificatului de atestare a dreptului de proprietate și data majorării capitalului social. Evaluarea terenurilor conform art. 6 alin. (1) din H.G.

nr. 834/1991 a fost efectuată în raport de dispozițiile art. 2 din H.G. nr. 834/1991, iar aplicarea dispozițiilor art. 6 alin. (2) din același act normativ sunt aplicabile numai în cazul în care certificatul de atestare a dreptului de proprietate nu a fost emis. În mod corect au fost interpretate și dispozițiile art. 7 din H.G. nr. 834/1991 vizând vânzarea de active în condițiile O.U.G. nr. 88/1997, care stabilește domeniul de aplicare ce se referă la vânzarea de active a societăților cu capital majoritar de stat. În speță intimata pârâtă este o societate cu capital majoritar privat căruia nu-i sunt aplicabile dispozițiile legale menționate.

Intimata pârâtă și-a îndeplinit obligațiile legale prevăzute de art. 210 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, în condițiile în care a procedat la reevaluarea terenului pentru care a fost emis Certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 23 martie 2006 și constatându-se existența unor diferențe favorabile, acestea au fost incluse în contul de rezervă constituit, rezerva păstrată de societate. Nu se poate reține nici încălcarea dispozițiilor art. 12 alin. (5) din Legea nr. 137/2002 întrucât Certificatul de atestare a dreptului de proprietate a fost emis după privatizare iar după emitere, societatea a efectuat formalitățile legale, respectiv a convocat A.G.A. și a decis majorarea capitalului social cu valoarea terenului înscrisă în Certificatul de atestare a dreptului de proprietate, evaluare efectuată pe baza criteriilor indicate în H.G.

nr. 834/1991 și H.G. nr. 500/1994. După emiterea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate, capitalul social a SC F. SA a fost majorat conform art. 12 alin. (5) din Legea nr. 137/2002, majorare efectuată la data de 18 aprilie 2006 și necontestată de A.V.A.S. București. Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respinge recursul formulat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva deciziei comerciale nr. 466 din 10 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva deciziei comerciale nr. 466 din 10 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2010.