ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2640/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamanții SC F.G.C. SRL

TÂRGU MUREȘ și P.S.P., au chemat în judecată pe pârâta SC H.R. SRL TÂRGU MUREȘ

și au solicitat constatarea menținerii dreptului administratorului N.H.G. de a

hotărî în consiliul de administrație schimbarea sediului societății,

constatarea nulității absolute a deciziei luate la 19 decembrie 2003 privind

schimbarea sediului în conformitate cu art. 2 din Decretul nr. 167/1958 și art.

111 C. proc. civ., art. 132 alin. (3), art. 149 alin. (1), art. 150 alin. (1)

și art. 114 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, întrucât administratorul

societății pârâte a schimbat sediul social al acesteia încheind un contract de

închiriere cu SC M. SA al cărui acționar este.

Prin sentința 430 din 25

aprilie 2008, Tribunalul Comercial Mureș a admis excepția lipsei calității

procesuale active a SC F.G.C. SRL TÂRGU MUREȘ și a respins cererea de chemare

în judecată formulată de aceasta împotriva pârâților N.H.G. și SC H.R. SRL

TÂRGU MUREȘ, a respins excepția lipsei calității de reprezentant al avocatului M.M.

pentru pârâta societate comercială și disjungând cauza în privința cererii

reclamantului P.S.P. a stabilit termen de soluționare la 16 mai 2008.

Instanța de fond a reținut

că reclamanta SC F.G.C. SRL TÂRGU MUREȘ nu este înscrisă la O.R.C. ca acționar

al pârâtei și nici în registrul acționarilor astfel că actul de cesiune din 3

februarie 2004 încheiat cu reclamantul P.S.P. nu dovedește calitatea de

acționar.

În privința împuternicirii

avocațiale a avocatului M.M., instanța a considerat că acesta a făcut dovada

calității sale de reprezentant al pârâtei SC H.R. SRL TÂRGU MUREȘ, în

condițiile art. 68 C. proc. civ. și art. 3 din Legea nr. 51/1995.

Prin sentința comercială

1440 din 17 octombrie 2008, tribunalul a stabilit inadmisibilitatea capătului

de cerere privind acțiunea în constatare, a admis excepția autorității de lucru

judecat a capătului de cerere privind nulitatea absolută a deciziei

administrative luată de consiliul de administrație la 19 decembrie 2003 și a

respins acțiunea.

Tribunalul a reținut că

acțiunea în constatare poate fi primită numai în condițiile în care partea nu

are calea acțiunii în realizare. Printr-o acțiune anterioară reclamantul și-a

valorificat dreptul la acțiune în realizare dar aceasta a fost respinsă prin

sentința 15C/2006 a Tribunalul Comercial Mureș rămasă definitivă și irevocabilă

prin decizia 42/A/2006 a Curții de Apel Târgu Mureș și decizia 2621/2001 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Curtea de Apel Târgu Mureș,

prin decizia 4/ A din 19 ianuarie 2009, a respins apelul declarat de SC F.G.C. SRL

TÂRGU MUREȘ împotriva încheierii din 10 decembrie 2008 și a sentinței 1440 din

17 octombrie 2008 pronunțate de Tribunalul Comercial Mureș și cererea de

aderare la apel a reclamantului P.S.P.

Instanța de apel a reținut

că, prin hotărâri judecătorești, rămase irevocabile, reclamantului P.S.P. i s-a

respins cererea având ca obiect anularea hotărârii din 19 decembrie 2003 a

consiliului de administrație a SC H.R. SRL TÂRGU MUREȘ pentru același temei

juridic.

Pronunțând o acțiune în

constatare în condițiile în care acțiunea în realizare a fost deschisă, aceasta

apare inadmisibilă în condițiile art. 111 C. proc. civ.

Critica împotriva încheierii

din 10 octombrie 2008 formulată de societatea comercială a fost considerată

neîntemeiată întrucât respingând cererea de intervenție a SC F.G.C. SRL TÂRGU

MUREȘ s-a dat eficiență dispozițiilor art. 430/2008.

Împotriva deciziei astfel

pronunțate, reclamantul P.S.P. a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art.

304 pct. 9 C. proc. civ., art. 49 și 105 alin. (2) C. proc. civ. și art. 1510 și

1541 C. civ.

Recurentul invocă nulitatea

actelor de procedură prin încălcarea prevederilor art. 44 C. proc. civ. și 114 alin.

(2) din Legea nr. 31/1990 în condițiile în care prin decizia din 12 martie 2009,

Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat hotărârea prin care s-a dispus

disjungerea cauzei.

Instanțele nu au îndeplinit

procedura de numire a unei persoane dintre acționarii societății care să o

reprezinte, până când A.G.A. va desemna reprezentantul său, procedură prevăzută

de lege, dacă administratorul este în conflict de interese cu societatea pe

care o reprezintă.

Mai susține recurentul că

prin cererea din 19 iulie 2006 a solicitat convocarea A.G.A. pentru numirea

unui acționar care să reprezinte societatea privitor la constatarea nulității

absolute a deciziei administratorului, pe care instanța de judecată nu a

rezolvat-o.

Pe fondul cauzei, recurentul

susține că greșit instanțele au soluționat aspectul lipsei calității procesuale

active a reclamantei SC F.G.C. SRL, pârâta invocând propria culpă în

neînregistrarea în registrul comerțului, fiind încălcate prevederile art. 129 alin.

(6) C. proc. civ.

Recursul este nefondat și va

fi respins pentru considerentele ce se vor expune.

Obiectul cererii de chemare

în judecată formulată la 27 noiembrie 2007 a fost constatarea nulității

absolute a hotărârii administratorului societății pârâte prin care a fost

schimbat sediul social și constatarea inexistenței dreptului administratorului

de a emite hotărâre a consiliului de administrație din 19 decembrie 2003 privind

schimbarea sediului întemeiată pe prevederile art. 114 alin. (2), art. 132 alin.

(3), art. 150 alin. (1) din art. 149 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 și art. 2

din Decret nr. 167/1958.

Printr-o cerere anterioară

înregistrată în fața instanțelor judiciare la 27 mai 2005, unul dintre

reclamanți, P.S., a solicitat nulitatea hotărârii consiliului de administrație din

19 decembrie 2003 pentru același temei juridic, cerere respinsă prin sentința

15c din 27 ianuarie 2006 rămasă definitivă și irevocabilă prin deciziile 42/ A

din 1 iunie 2006 a Curții de Apel Târgu Mureș și 2621 din 18 septembrie 2007 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Disjungându-se pricina de

față și soliționându-se prin sentința 430 din 25 aprilie 2008 a tribunalului

cererea reclamantei SC F.G.C. SRL TÂRGU MUREȘ pe excepția lipsei calității

procesuale active a acesteia, dosarul a continuat cu soluționarea cererii

celuilalt reclamant P.S.P.

Cererea de intervenție principală

introdusă de societatea comercială reclamanta, după constatarea lipsei

calității sale procesuale active prin sentința menționată, nu mai era

admisibilă, întrucât, așa cum instanțele de fond au stabilit, cererea aparține

unor alte persoane decât părțile din proces.

Cu toate acestea căile de

atac exercitate împotriva sentinței 430/2006 aparțin părții ce se consideră

nedreptățită, separat însă de cauza disjunsă al cărei curs urmează procedura de

față împotriva sentinței 1440 din 7 octombrie 2008.

Recurentul se află în eroare

și în privința așa zisei nulități absolute a actelor de procedură referitoare

la numirea de către instanță a unui reprezentant al societății până când A.G.A.

va desemna pe unul dintre acționari.

Stabilind autoritatea de

lucru judecat în privința cererii de constatare a nulității deciziei

consiliului de administrație din 19 decembrie 2003 prin care s-a schimbat

sediul social al firmei orice demers de desemnare a unui reprezentant devenea

nepertinent și inutil.

Prin hotărârea judecătorească

anterioară definitivă și irevocabilă s-a tranșat natura nulității prevăzută de art.

149 din Legea nr. 31/1990 în raport cu prevederile art. 114 și 132 din același

act normativ, iar evocarea dispozițiilor art. 150 alin. (1) din aceeași lege,

nu schimbă silogismul juridic relativ la caracterizarea nulității și

autoritatea de lucru judecat.

Pe de altă parte, în

reglementarea celei de a doua acțiuni, sancțiunea pentru contrarietate de

interese între administrator și societate este limitată la răspunderea acestuia

pentru daunele care au rezultat [(art. 144

3

alin. (4)].

Așa fiind, în temeiul

dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va

respinge, ca nefondat, recursul declarat împotriva deciziei nr. 4/ A din 19

ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamantul P.S.P. împotriva deciziei nr. 4/ A din 19 ianuarie 2009 a Curții

de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 octombrie 2009.