ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 518/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Comercial Mureș prin sentința nr. 241 din 21 martie 2005 a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Comercială Mureș și a declinat competența materială a soluționării acțiunii în revendicare și pretenții formulate de reclamanta SC N. SA cu sediul social în Sighișoara județul Mureș împotriva pârâtei SC P.R. SRL cu sediul social în Sighișoara județul Mureș în favoarea Tribunalului Mureș, secția xivilă, cu motivarea că litigiul dintre cele două părți cu privire la delimitarea proprietăților învecinate are un caracter civil, iar atât capătul de cerere principal (revendicarea) cât și cel accesoriu (pretențiile) decurg din situația stabilită într-un proces anterior, unde s-a hotărât asupra liniei de hotar.

Tribunalul Mureș, secția civilă, prin încheierea civilă nr. 720 din 4 mai 2005, față de împrejurarea că Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a admis prin încheierea nr. 2490 din 8 aprilie 2005 cererea formulată de petenta SC N. SA Sighișoara și a dispus strămutarea dosarului la Tribunalul Cluj a dispus trimiterea cauzei spre judecată Tribunalului Cluj. Tribunalul Comercial Cluj prin sentința comercială nr. 380/C din 19 februarie 2008 a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârâta SC I.T.G.A.S.R. SRL cu sediul social în Sighișoara județul Mureș și a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC N. SA reprezentată prin administrator judiciar F.C.

I.P.U.R.L. cu sediul în Târgu Mureș județul Mureș împotriva pârâtelor SC P.R. SRL și SC I.T.G.A.S.R. SRL. Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 139 din 29 iunie 2008 a admis apelul declarat de reclamanta SC N. SA Sighișoara împotriva sentinței comerciale nr. 380/C din 19 februarie 2008 a Tribunalului Comercial Cluj pe care a anulat-o și a trimis cauza spre judecare judecătorului sindic din cadrul Tribunalului Comercial Cluj. Pentru a decide astfel, instanța, din oficiu a pus în discuția părților, competența de soluționare a cauzei de către prima instanță, în raport cu determinarea naturii ei juridice, cu referire la dispozițiile Legii nr. 85/2006.

Astfel, prin cererea de chemare în judecată, însușită ulterior de către administratorul desemnat, s-a urmărit legalizarea situației juridice a unui bun imobil, cu privire la care reclamanta se consideră a fi proprietară, cu consecința întregirii patrimoniului societății comerciale aflată în procedura de reorganizare. În condițiile art. 11 lit. h) din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic desemnat în procedura de insolvență este competent să judece acțiunile introduse de către administratorul judiciar referitoare la constituiri de drepturi cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii. Împotriva deciziei civile nr. 139 din 26 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, au promovat recurs atât reclamanta SC N. Sighișoara SA societate aflată în reorganizare judiciară cât și pârâtele SC P.R.

SRL Sighișoara și SC I.T.G.A.S.R. SRL Sighișoara, care au criticat pentru nelegalitate aceiași hotărâre, după cum urmează. Recurenta-reclamantă a solicitat în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. admiterea recursului, anularea deciziei atacate și casarea ei în tot, în scopul admiterii apelului așa cum a fost formulat, avându-se în vedere că acțiunea supusă judecății vizează reintegrarea în patrimoniul societății reclamante a unui bun a cărei posesie a fost pierdută în urmă cu aproximativ 10 ani, faptul juridic contestat poziționându-se cu mult timp înaintea deschiderii procedurii insolvenței. Recurentele pârâte SC P.R. SRL Sighișoara și SC I.T.G.A.S.R. SRL Sighișoara, la rândul lor, în baza art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., au cerut admiterea recursului, anularea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, soluționarea cauzei fiind de competența instanței de drept comun. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse de recurente, constată că acestea sunt justificate, urmând a admite recursurile declarate, pentru următoarele considerente. Este de necontestat că reclamanta SC N. SA Sighișoara, prin cererea de chemare în judecată a pârâtei SC P.R.

SRL Sighișoara, din data de 4 septembrie 2004 a cerut obligarea pârâtei de a-i lăsa în deplină proprietate și posesie suprafața de teren de 2.224,94 mp aflată la hotarul celor două proprietăți din Sighișoara, precum și restituirea fructelor percepute în valoare de 154.927 dolari SUA plus TVA de 29.436 dolari SUA (total 184.364 dolari SUA) pentru folosirea acestui teren, calculate începând cu data de 1 septembrie 1998 și până la data de 31 august 2004 și în continuare 11,64 dolari SUA plus TVA pe mp până la punerea efectivă în posesie. Corect au apreciat recurentele, că acțiunea descrisă anterior are caracterul evident al unei revendicări efective, iar temeiul juridic invocat îl reprezintă dispozițiile art. 480 C. civ.

În acest context nu poate fi primită teza acreditată de instanța de apel, potrivit căreia judecătorul sindic desemnat în procedura de insolvență ar fi competent a soluționa litigiul de natură comercială, deoarece prin urmărirea legalizării situației juridice a unui imobil, în realitate este realizată întregirea patrimoniului persoanei juridice aflate în procedura de reorganizare, cu un bun imobil. Apare cât se poate de evident, că prezenta acțiune în revendicare excede situațiilor care se regăsesc în cadrul legal instituit de art. 11 lit. h) din Legea nr. 85/2006, care conferă judecătorului sindic posibilitatea judecării acțiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase și a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial anterioare deschiderii procedurii.

Pentru aceste rațiuni juridice, nefiind aplicabile dispozițiile speciale privind competența teritorială exclusivă a tribunalului pentru soluționarea cererilor în materia reorganizării judiciare și a falimentului, urmează a admite recursurile declarate de părți împotriva deciziei civile nr. 139 din 26 iunie 2008 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, iar în temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 pct. 5 C. proc. civ. va casa decizia atacată și va trimite cauza instanței de apel spre rejudecarea apelului reclamantei SC N. SA Sighișoara declarat împotriva sentinței civile nr. 380 din 19 februarie 2008 a Tribunalului Comercial Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de reclamanta SC N. SA Sighișoara și de pârâtele SC P.R. SRL Sighișoara și SC I.T.G.A.S.R. SRL Sighișoara împotriva deciziei civile nr. 139/2008 din 26 iunie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, pe care o casează. Trimite cauza instanței de apel spre rejudecarea apelului reclamantei declarat împotriva sentinței comerciale nr. 380 din 19 februarie 2008 a Tribunalului Comercial Cluj. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 19 februarie 2009.