ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2497/2009

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios administrativ și

fiscal, la data de 8 iulie 2008, reclamanta SC T. SA SUCEAVA în contradictoriu

cu pârâta A.P. SUCEAVA a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va

pronunța, să oblige pârâta să plătească reclamantei suma de 171.135,44 lei

reprezentând penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată.

Tribunalul Suceava, secția

comercială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3206 din 3

noiembrie 2008, a admis acțiunea restrânsă și a obligat pârâta să plătească

reclamantei suma de 152.555 lei reprezentând penalități de întârziere, cu

cheltuieli de judecată aferente.

Apelul formulat de pârâta A.P.

17 SUCEAVA împotriva instanței de fond a fost respins de Curtea de Apel

Suceava, secția comercială, de contencios administrativ fiscal, prin decizia nr.

45 din 2 aprilie 2009 pronunțată în dosarul nr. 5419/86/2008.

Împotriva acestei decizii a

formulat recurs pârâta A.P. SUCEAVA criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie

în raport de dispozițiile art. 304.9 C. proc. civ.

Recurenta – pârâtă conchide

în sensul admiterii recursului, a casării ambelor hotărâri și a trimiterii

dosarului instanței de fond pentru administrarea probei cu expertiză contabilă.

În subsidiar recurenta – pârâtă solicită analizarea cauzei sub toate aspectele,

admiterea recursului, casarea în parte a sentinței și obligarea pârâtei la

plata sumei de 85.395,45 lei reprezentând penalități.

Ca o chestiune prealabilă,

Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 11 și 20 pct. 1 -

3 din Legea nr. 146/1997, modificată, a luat în examinare excepția netimbrării

cererii de recurs, având în vedere că invocarea acesteia primează înaintea

oricărei alte cereri și invocării altor excepții, formulate în fața instanțelor

de judecată, și a reținut:

Art. 1 din Legea nr. 146/1997,

modificată, privind taxele judiciare de timbru prevede că acțiunile și cererile

introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru

prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și

de către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod

excepțional, până la termenul stabilit de către instanță.

Potrivit art. 20 alin. (3)

din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul

în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea părții se anulează

ca netimbrată.

Față de dispozițiile legale

evocate se constată că recursul declarat de pârâta A.P. SUCEAVA nu a fost

însoțit de dovada achitării taxei judiciare de timbru, recurenții fiind citați

pentru termenul de judecată din data de 20 octombrie 2009 cu mențiunea de a

achita taxa judiciară de timbru și de a depune timbru judiciar.

În raport de împrejurarea că

recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din

citația emisă pentru termenul de judecată din data de 20 octombrie 2009, când

procedura de citare a fost legal îndeplinită, Înalta Curte urmează să dea

eficiență dispozițiilor art. 20 pct. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997, modificată

și respectiv art. 30 pct. 1 și 5 din Normele metodologice de aplicare a legii,

precum și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995, privind timbrul judiciar, cu

modificările ulterioare și să dispună anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat

recursul declarat de pârâta A.P. SUCEAVA împotriva deciziei nr. 45 din 2

aprilie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios

administrativ fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 octombrie 2009.