ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 337/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 337/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului penal de
față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 21 ianuarie 2010, Curtea de Apel
Craiova, în baza art. 300
1
alin. (3) C. proc. pen., a menținut
măsura arestării preventive a inculpatei F.N.S., apreciind că temeiurile care
au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatei,
fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen.
Probele administrate în
cauză, respectiv declarațiile martorului denunțător Ș.G. și martorului M.I.,
înregistrările audio-video, procesele-verbale întocmite de investigator, precum
și procesele-verbale de prindere în flagrant, conferă motive verosimile de a
bănui că inculpata a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimisă în
judecată, respectiv cea prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din
Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în sensul că în
calitate de avocat, a pretins denunțătorului suma de 10.000 euro, spunând că va
interveni pe lângă judecătorii Tribunalului Dolj și Curții de Apel Craiova
pentru a obține punerea în libertate a inculpatului, aplicarea unei pedepse mai
mici și suspendarea executării în cauza în care acesta avea calitatea de
inculpat, dosar aflat pe rolul Tribunalului Dolj.
De asemenea, în cauză sunt
indicii că inculpata ar fi pretins suma de 2.000 euro de la denunțător,
afirmând că se află în relații de prietenie cu procurorii din cadrul D.N.A. –
Serviciul Teritorial Craiova și că îi va determina să nu exercite calea de atac
a apelului.
Față de natura și gravitatea
faptei precum și față de împrejurările în care se presupune că s-ar fi săvârșit
infracțiunea, instanța consideră că lăsarea în libertate a inculpatei ar
prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere și
calitatea de avocat a inculpatei la data săvârșirii faptei, precum și multitudinea
actelor materiale.
Având în vedere infracțiunea
pentru care a fost trimisă în judecată inculpata, respectiv trafic de influență
în forma continuată, prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea
nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., este îndeplinită și
cealaltă condiție prevăzută de art. 148 lit. f) C. proc. pen., pedeapsa
prevăzută fiind închisoarea mai mare de 4 ani.
Împotriva acestei încheieri
în termen legal a declarat recurs inculpata F.N.S., solicitând casarea acesteia
și revocarea măsurii arestării preventive.
Examinând legalitatea și
temeinicia hotărârii atacate potrivit art. 385
6
alin. (3) C. proc.
pen., Înalta Curte reține că recursul este nefondat pentru considerentele ce
urmează:
Inculpata F.N.S. a fost
trimisă în judecată, în stare de arest preventiv prin rechizitoriul nr. 224/P/2009
din 18 ianuarie 2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Craiova pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art.
6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În fapt s-a reținut că
inculpata – avocat în cadrul Baroului Dolj – la data de 18 decembrie 2009 a
pretins de la martorul denunțător Ș.G. suma de 10.000 euro, din care, 7.000
euro pentru a remite magistraților din cadrul Curții de Apel Craiova și
Tribunalului Dolj pentru a-i determina să dispună punerea în libertate sub
control judiciar și, ulterior, o hotărâre favorabilă denunțătorului în cauza în
care era judecat, iar la data de 5 ianuarie 2010 a pretins, în realizarea
aceleiași rezoluții infracționale, suma de 2.000 euro, afirmând că au influență
asupra magistraților procurori din cadrul D.N.A. – Serviciul Teritorial Craiova
pentru a-i determina să nu declare apel în dosarul denunțătorului, primind
astfel suma de 10.000 euro în două tranșe, ultima tranșă la data de 8 ianuarie
2010 când a fost și prinsă în flagrant.
Arestarea preventivă a
inculpatei a fost dispusă în baza art. 148 lit. f) C. proc. pen.
Potrivit art. 300
1
alin. (1) C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată
în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de
consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea
duratei arestării preventive.
Conform art. 300
1
alin. (3) C. proc. pen. când instanța constată că temeiurile care au determinat
arestarea impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi
care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată,
arestarea preventivă.
În speță, temeiurile
prevăzute de dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen. subzistă și impun în
continuare privarea de libertate a inculpatei.
Astfel, pedeapsa prevăzută
de lege pentru infracțiunea ce se reține în sarcina inculpatei este închisoarea
mai mare de 4 ani, iar lăsarea acesteia în libertate prezintă pericol concret
pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din natura și gravitatea faptei
imputate, împrejurările în care se presupune că ar fi fost comisă, calitatea în
care inculpata ar fi săvârșit fapta, ce ar fi impus o cu totul altă conduită,
atitudinea acesteia în raport cu organele judiciare și modalitatea de
înfăptuire a justiției.
Fiind îndeplinite cerințele art.
300
1
alin. (1) și (3) C. proc. pen., prima instanță a dispus în mod
corect menținerea măsurii arestării preventive a inculpatei.
În consecință, în baza
dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte
va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpată, iar potrivit art. 192 alin.
(2) C. proc. pen. o va obliga pe aceasta la plata cheltuielilor judiciare către
stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpata F.N.S. împotriva încheierii din 21 ianuarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 286/54/2010.
Obligă recurenta inculpată la plata
sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa
din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
29 ianuarie 2010.