ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3669/2010

Asupra

cauzei de față, constată următoarele:

Deliberând

asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 95 din 1 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, s-a

admis acțiunea astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanții P.G.,

P.D., P.S., P.P., P.N., P.E.P. în contradictoriu cu pârâta Primăria

municipiului Giurgiu, s-a omologat raportul de expertiză tehnică întocmit de

expertul A.I., s-a dispus anularea parțială a celor două dispoziții, în ceea ce

privește terenul aferent fostului imobil situat în Giurgiu, a fost obligată

pârâta Primăria Municipiului Giurgiu să restituie reclamanților, potrivit

cotelor-părți ideale, pe cale de dispoziție motivată, suprafața de 306 mp

teren, situat în Municipiul Giurgiu, identificată pe schița anexă la raportul

de expertiză.

Împotriva

acestei sentințe pârâta Primăria municipiului Giurgiu a declarat apel,

criticând-o ca fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii,

respective a dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și art. 10

pct. 3 din H.G. nr. 498/2003.

Prin

decizia civilă nr. 822 din 11 decembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a IV-a civilă, s-a admis, apelul declarat de pârâtă. A fost

schimbată în tot sentința apelată și respinsă ca nefondată contestația

formulată de reclamați.

Împotriva

acestei din urmă hotărâri au declarat recurs reclamanții P.C.G., P.C.D.,

P.C.S., P.C.P., P.C.N., P.C.M., C.N.M., P.C.A.

Prin

încheierea de ședință din data de 25 mai 2009, Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a suspendat judecata cererii

de recurs a deciziei nr. 822 din 11 decembrie 2007a Curții de Apel București,

secția a IV-a civilă, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.,

constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns niciuna dintre părți și că nu

s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La

data de 14 iunie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu, a repus

cauza pe rol în vederea discutării perimării.

Analizând

această excepție, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele

considerente:

Potrivit

art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată,

contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de

revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în

nelucrare din vina părții, timp de un an, în materie civilă.

Rezultă

că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza

procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și

această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.

Altfel

spus, perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit nici

un act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de

diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea

să o facă.

Aceasta

este și situația în speță, unde, după suspendarea judecății recursului pe

temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din

25 mai 2009, părțile au lăsat să treacă un interval de timp de un an fără să fi

săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății recursului.

Astfel,

din verificarea actelor dosarului reiese că, până la data de 25 mai 2010, când

s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) și (5)

C. proc. civ., părțile nu au înregistrat nicio cerere de repunere a cauzei pe

rol în vederea continuării judecății.

Reținând,

așadar, întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248

alin. (1) C. proc. civ., constatând, totodată, că, potrivit aceluiași text de

lege, perimarea operează de drept și că, potrivit art. 252 alin. (1) teza I C.

proc. civ., ea se poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte

urmează să constate perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost învestită.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Constată perimat recursul

declarat de reclamanții P.C.G., P.C.D., P.C.S., P.C.P., P.C.N., P.C.M., C.N.M.,

P.C.A. împotriva deciziei nr. 822 din 11 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de

Apel București, secția a IV a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică astăzi, 14 iunie 2010.