ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2371/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2371/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra cererii
de recurs de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar constată că, prin sentința comercială nr. 334 din 27 mai
2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți s-a respins acțiunea reclamantei SC N.F.
ROMÂNĂ DROBETA SA împotriva pârâtei SC S.N. ORȘOVA SA, reținând că nu există
vinovăție pentru a se putea antrena răspunderea contractuală a pârâtei.
Împotriva
acestei soluții a declarat apel reclamanta.
Prin decizia
nr. 6 din ședința din camera
de consiliu de la 15 ianuarie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția comercială,
apelul a fost admis, sentința atacată a fost schimbată, iar acțiunea precizată
a fost admisă, pârâta fiind obligată la despăgubiri în cuantum de 110.913,02
lei reprezentând contravaloare remorcaje și 82.887 lei cheltuieli aferente
întreținerii, precum și la 18.486,50 lei către reclamantă.
Pentru a
pronunța această soluție, instanța de apel a avut în vedere că în materia
răspunderii civile delictuale trebuie respectat principiul reparării integrale
a pagubei, respectiv nu numai acoperirea prejudiciului efectiv, dar și a
beneficiului nerealizat. Așadar pârâta trebuie să suporte nu numai costul
reparațiilor navei, dar și costurile determinate de închirierea unui alt
împingător și de întreținere pentru acesta în perioada de imobilizare la SC S.N.
ORȘOVA SA.
Împotriva
acestei soluții a declarat recurs pârâta care a invocat motivele prev. de art.
304 pct.7, 8 și 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea
primului motiv, recurenta a susținut că instanța de apel apreciază greșit că în
speță, cazul fortuit nu este suficient pentru a înlătura răspunderea civilă.
Cât privește motivul prev.
de art. 304 pct. 8, recurenta a susținut că instanța și-a depăși atribuțiile și
s-a substituit reclamantei în stabilirea temeiului de drept al acțiunii și
apelului.
Prin cea de-a
treia critică recurenta are în vedere faptul că nu au fost corect apreciate
probele din dosar, iar pretențiile reclamantei se întind mult peste perioada
reală.
Înalta Curte
analizând actele dosarului din perspectiva cricilor formulate, va respinge
recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Cât privește
primul motiv, Curtea reține că recurenta citează eronat și trunchiat din
decizia atacată care a apreciat corect că „în materia răspunderii civile
delictuale, paznicul juridic al lucrului poate fi exonerat de răspundere doar
în caz de forță majoră.” În plus, critica nu se poate circumscrie motivului
prev. de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. Motivul prev. de art. 304 pct.7 C. proc.
civ., se observă lesne ca a fost invocat în mod nefondat deoarece hotărârea
cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și
conține suficiente elemente care fac posibil controlul hotărârii în căile de
atac. De altfel, judecătorul nici nu trebuie să răspundă în mod separat
fiecărui argument, fiecărei nuanțe date de reclamant textelor pe care și-a
întemeiat acțiunea. In aceste condiții, sunt nefondate susținerile pârâtei
recurente in sensul că decizia recurată nu ar fi fost motivată de către
instanța de apel, dimpotrivă, aceasta apreciind în mod corect și motivat
situația de fapt pe baza probelor administrate în cauză.
Curtea găsește
nefondat și motivul de recurs invocat de recurent și prev. de art. 304 pct. 8 C.
proc. civ. în condițiile în care instanța de apel s-a pronunțat în raport de
probele administrate. În consecință, judecătorul care a cercetat fondul cauzei
nu a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și nici nu a schimbat natura
ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Raporturile juridice
dintre părti au fost corect analizate natura juridică a acestora nu a fost nici
schimbată și nici denaturată de instanța de apel. În plus, critica nu se poate
circumscrie motivului prev. de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. și nu rezultă din
actele dosarului că instanța si-ar fi depășit atribuțiile, dimpotrivă a
soluționat pelul în limitele învestirii.
Curtea găsește nefondat
motivul de recurs invocat de recurentă și prev. de art. 304 pct. 9 C. proc.
civ. în condițiile în care în cauza de față nu rezultă că instanța de apel ar
recurs la încălcarea unor texte de lege aplicabile speței sau că a aplicat
greșit dispoziții legale, interpretându-le prea extins sau prea restrâns ori cu
totul eronat. De altfel, această recurentă nici nu indică explicit care ar fi
textele ce ar cădea sub incidența motivului de recurs arătat. Recursul, nefiind
o cale de atac devolutivă, pentru a conduce la casarea sau modificarea
hotărârii, nu se poate limita la o simplă indicare formală a textelor, condiția
legală a dezvoltării implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe
care se întemeiază. Recurenta circumscrie motivului prevăzut de art. 304 pct. 9
C. proc. civ. critici de netemeinicie și nu de nelegalitate, ceea ce nu este
permis în prezenta cale de atac.
Pentru considerentele de
fapt și de drept reținute mai sus, conform art. 312 C. proc. civ., se va
respinge recursul declarat de pârâta S.N. SA împotriva deciziei nr. 6 din
ședința din camera de consiliu de la 15 ianuarie 2009 a Curții de Apel Craiova,
secția comercială, ca nefondat.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGĂ
D E
C I D E
Respinge
recursul declarat de pârâta S.N. ORȘOVA SA împotriva deciziei nr. 6 din ședința
din camera de consiliu de la 15 ianuarie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția comercială,
ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședința publică, astăzi 13 octombrie 2009.