ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6371/2009

Prin decizia civilă nr. 141 din 20 iunie 2008, curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și familie, a respins ca nefondat apelul declarat împotriva sentinței de pârâții Municipiul Pitești prin Primar și Primăria municipiului Pitești obligându-i totodată la plata către reclamantă a sumei de 800 lei, cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța aceste hotărâri, ambele instanțe au reținut aceeași situație de fapt și de drept în sensul că: D.B., moștenitoare a defuncților I.F. și I.D. , a formulat notificarea înregistrată sub nr. 1666/1588 din 11 octombrie 2001, prin care a solicitat despăgubirea sa pentru imobilul situat în Pitești, expropriat prin Decretul nr. 57/1987.

În ceea ce privește calitatea de persoană îndreptățită, Legea nr. 10/2001 în temeiul căreia s-a formulat notificarea, recunoaște dreptul la măsuri reparatorii nu numai în favoarea foștilor proprietari, ci și în beneficiul moștenitorilor legali sau testamentari ai foștilor proprietari persoane fizice. În speță, fiica reclamantei, D.B., a formulat notificarea în calitate de moștenitoare a defuncților I.D.F. și D.I., numai că, la data formulării notificării, 11 octombrie 2001, mama sa I.F. nu era decedată. Este adevărat însă că, anterior notificării, reclamanta I.F. a întocmit un testament în favoarea fiicei sale, prin care a testat în favoarea acesteia dreptul de proprietate pentru imobilul în litigiu și că testamentul nu își putea produce efecte decât la data deschiderii succesiunii.

De asemenea, reclamanta a împuternicit-o pe fiica sa să o reprezinte în fața tuturor autorităților pentru efectuarea formalităților juridice și administrative de redobândire a terenului, situat în Pitești, județul Argeș. În atare situație, s-a reținut că, în realitate, notificarea a fost formulată de D.B. pentru mama sa, I.F. Curtea de apel, înlăturând critica pârâților potrivit căreia notificarea ar fi fost formulată de o persoană rară calitate, a mai reținut și împrejurarea că la dosar s-a depus o procură specială legalizată prin care reclamanta și-a exprimat în mod clar voința de a ratifica toate actele tăcute de către fiica sa pentru retrocedarea proprietății în baza legii speciale. Faptul că inițial în notificare s-a strecurat o greșeală materială, deoarece la acea dată este evident că I.F.

era în viață, nu poate produce consecințe juridice, câtă vreme intenția reclamantei de a o mandata pe fiica sa să efectueze demersurile legale pentru retrocedarea proprietății a fost clară și neechivocă. Cum pârâții-apelanți nu au contestat faptul că intimata-reclamantă a dovedit dreptul de proprietate cu privire la imobilele în litigiu și că este moștenitoarea defunctului I.D., în mod corect tribunalul a recunoscut dreptul reclamantei la măsuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001. Împotriva acestei decizii a declarat recurs Comisia locală de fond funciar Pitești, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și susținând că, în raport de actele depuse odată cu notificarea, în mod corect s-a emis dispoziția contestată pe baza propunerii înaintate de recurentă.

Intimata I.F. nu a depus la dosar întâmpinare, dar a transmis concluzii scrise, invocând cu prioritate excepția lipsei de calitate procesuală a recurentei, care nu a fost parte în proces; în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat. La data de 5 aprilie 2009, a survenit decesul recurentei, iar în baza art. 243 pct. 1 C. proc. civ., au fost introduși în cauză moștenitorii acesteia, respectiv D.B. și I.G. La data de 25 mai 2009, s-a înregistrat la dosar o petiție cu antetul Primăriei municipiului Pitești și semnată de primarul și secretarul instituției prin care se precizează că dintr-o eroare de dactilografiere s-a menționat în cererea de recurs că partea care a declarat calea de atac este Comisia locală de fond funciar Pitești și că persoanele care au semnat motivele de recurs sunt cele îndreptățite în acest sens.

Analizând cererea de recurs sub aspectul excepției invocate de intimată, Înalta Curte constată că nu se poate reține existența unei simple erori materiale cu privire la persoana care a declarat calea de atac. Astfel, calitatea de recurentă a Comisiei locale de fond funciar Pitești, este menționată atât în petitul cererii cât și în mod constant în motivarea acesteia. Se susține că cea care a analizat în mod corect actele depuse cu notificarea a fost Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, care a și propus respingerea acesteia și că nu se poate reține culpa recurentei, câtă vreme dispoziția a fost emisă cu respectarea legii. Faptul că cererea de recurs a fost semnată de primar și de secretar nu conduce la concluzia că aceștia au acționat în numele uneia din părțile care au figurat în proces, din moment ce aceste persoane puteau reprezenta în egală măsură și Comisia locală de fond funciar Pitești, căreia prin cerere i se atribuie calitatea de recurentă.

Cum această Comisie nu a fost parte în litigiul dedus judecății, nu avea calitate procesuală pentru a declara calea de atac a recursului, având în vedere dispozițiile art. 316 cu referire la art. 294 C. proc. civ. Pentru motivele arătate, excepția invocată de intimată și susținută oral de succesorii în drepturi ai acesteia este întemeiată și va fi admisă. În baza art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca fiind declarat de o persoană fără calitate procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de recurenta Comisia locală de fond funciar Pitești prin Primar împotriva deciziei nr.141 din 20 iunie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, ca fiind făcut de o persoană fără calitate procesuală. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 5 iunie 2009.