ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6371/2009

Prin decizia

civilă nr. 141 din 20 iunie 2008, curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru

cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu

minori și familie, a respins ca nefondat apelul declarat împotriva sentinței de

pârâții Municipiul Pitești prin Primar și Primăria municipiului Pitești

obligându-i totodată la plata către reclamantă a sumei de 800 lei, cheltuieli

de judecată.

Pentru a pronunța aceste hotărâri, ambele instanțe au reținut aceeași

situație de fapt și de drept în sensul că:

D.B., moștenitoare a defuncților I.F. și I.D.

, a formulat notificarea înregistrată sub nr.

1666/1588 din 11 octombrie 2001, prin care a solicitat despăgubirea sa pentru

imobilul situat în Pitești, expropriat prin Decretul nr. 57/1987.

În ceea ce

privește calitatea de persoană îndreptățită, Legea nr. 10/2001 în temeiul

căreia s-a formulat notificarea, recunoaște dreptul la măsuri reparatorii nu

numai în favoarea foștilor proprietari, ci și în beneficiul moștenitorilor

legali sau testamentari ai foștilor proprietari persoane fizice.

În speță,

fiica reclamantei, D.B., a formulat notificarea în calitate de moștenitoare a

defuncților I.D.F. și

D.I., numai că, la data formulării

notificării, 11 octombrie 2001, mama sa I.F. nu era decedată.

Este adevărat

însă că, anterior notificării, reclamanta I.F. a întocmit un testament în

favoarea fiicei sale, prin care a testat în

favoarea

acesteia dreptul de proprietate pentru imobilul în litigiu și că

testamentul

nu își putea produce efecte decât la data deschiderii succesiunii.

De asemenea, reclamanta a împuternicit-o pe fiica sa să o reprezinte

în fața tuturor autorităților pentru

efectuarea formalităților juridice și administrative de redobândire a

terenului, situat în Pitești, județul Argeș.

În atare

situație, s-a reținut că, în realitate, notificarea a fost formulată de D.B.

pentru mama sa, I.F.

Curtea de

apel, înlăturând critica pârâților potrivit căreia notificarea ar fi fost

formulată de o persoană rară calitate, a mai reținut și împrejurarea că la

dosar s-a depus o procură specială legalizată prin care reclamanta și-a

exprimat în mod clar voința de a ratifica toate actele tăcute de către fiica sa

pentru retrocedarea proprietății în baza legii speciale.

Faptul că

inițial în notificare s-a strecurat o greșeală materială, deoarece la acea dată

este evident că I.F. era în viață, nu poate produce consecințe juridice, câtă

vreme intenția reclamantei de a o mandata pe fiica sa să efectueze demersurile

legale pentru retrocedarea proprietății a fost clară și neechivocă.

Cum pârâții-apelanți nu au contestat faptul că intimata-reclamantă a

dovedit dreptul de proprietate cu privire la

imobilele în litigiu și că este moștenitoarea defunctului I.D., în mod corect

tribunalul a recunoscut dreptul reclamantei la măsuri reparatorii în baza Legii

nr. 10/2001.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs Comisia locală de fond funciar Pitești,

invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și susținând că,

în raport de actele depuse odată cu notificarea, în mod corect s-a emis

dispoziția contestată pe baza propunerii înaintate de recurentă.

Intimata I.F. nu a

depus la dosar întâmpinare, dar a transmis concluzii scrise, invocând cu

prioritate excepția lipsei de calitate procesuală a recurentei, care nu a fost

parte în proces; în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La

data de 5 aprilie 2009, a survenit decesul recurentei, iar în baza art. 243

pct. 1 C. proc. civ., au fost introduși în cauză moștenitorii

acesteia, respectiv D.B. și I.G.

La

data de 25 mai 2009, s-a înregistrat la dosar o petiție cu antetul

Primăriei municipiului Pitești și semnată de

primarul și secretarul instituției prin care se precizează că dintr-o eroare de

dactilografiere s-a menționat în cererea de recurs că partea care a declarat

calea de atac este Comisia locală de fond funciar Pitești și că persoanele care

au semnat motivele de recurs sunt cele îndreptățite în acest sens.

Analizând cererea de

recurs sub aspectul excepției invocate de intimată, Înalta Curte constată că nu

se poate reține existența unei simple erori materiale cu privire la persoana

care a declarat calea de atac.

Astfel, calitatea de

recurentă a Comisiei locale de fond funciar Pitești, este menționată atât în

petitul cererii cât și în mod constant în motivarea acesteia.

Se susține că cea

care a analizat în mod corect actele depuse cu notificarea a fost Comisia

pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, care a și propus respingerea acesteia și că

nu se poate reține culpa recurentei, câtă vreme dispoziția a fost emisă cu

respectarea legii.

Faptul că cererea de

recurs a fost semnată de primar și de secretar nu conduce la concluzia că

aceștia au acționat în numele uneia din părțile care au figurat în proces, din

moment ce aceste persoane puteau reprezenta în egală măsură și Comisia locală

de fond funciar Pitești, căreia prin cerere i se atribuie calitatea de

recurentă.

Cum această

Comisie nu a fost parte în litigiul dedus judecății, nu avea calitate procesuală

pentru a declara calea de atac a recursului, având în vedere dispozițiile art.

316 cu referire la art. 294 C. proc. civ.

Pentru

motivele arătate, excepția invocată de intimată și susținută oral de succesorii

în drepturi ai acesteia este întemeiată și va fi admisă.

În baza art.

312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca fiind declarat de o

persoană fără calitate procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de recurenta Comisia locală de fond funciar Pitești prin

Primar împotriva deciziei nr.141 din 20 iunie 2008 a

Curții

de Apel Pitești, secția civilă, ca fiind făcut de o persoană fără calitate

procesuală.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 5 iunie 2009.