ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4529/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele

Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ fiscală, prin sentința civilă nr. 1074 din 17

martie 2009, a respins ca rămasă fără obiect acțiunea formulată de reclamantul C.C.,

în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertăți Cetățenești.

Totodată, a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de

200 lei.

Pentru a se pronunța astfel instanța de

apel, a reținut, așa cum reiese din considerentele hotărârii următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții

de Apel București,

reclamantul C.C. a

solicitat , în contradictoriu, cu pârâtul

Ministerul Justiției și

Libertăților Cetățenești obligarea acestuia din urmă să soluționeze cererea de

redobândire a cetățeniei române precum și la plata daunelor morale, având în

vedere că cererea de redobândire a cetățeniei a fost depusă cu mult timp în

urmă iar instituția publică pârâtă a întârziat în mod culpabil la soluționarea

acesteia, întru-un termen rezonabil.

A constatat instanța că, în cauză,

emiterea propriu-zisă a actului s-a făcut la data de 13 octombrie 2008 însă,

comunicarea măsurii s-a

realizat după

momentul sesizării instanței, astfel că, după această dată se

poate

considera că cererea reclamantului de redobândire a cetățeniei române a fost

avizată.

Concluzionând,

instanța a constat că potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. civ.

pârâtul a „căzut în pretenții" având în

vedere că

pe parcursul procesului acesta a recunoscut obligația și a

executat-o, prin comunicarea măsurii de avizare, astfel că a obligat pârâtul la

plata cheltuielilor de judecată.

î

mpotriva

acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală,

a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și

Libertăților Cetățenești,

invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9

și 304

1

C. proc. civ.

S-a criticat

sentința pentru faptul că în mod eronat, Curtea de Apel a dispus respingerea

acțiunii ca fiind rămasă fără obiect și a obligat recurentul la plata

cheltuielilor de judecată, în condițiile în care ordinul prin care a fost

aprobată cererea reclamantului a fost publicată în M.Of., Partea I nr. 726 din

27 octombrie 2008,aceasta fiind data la care reclamantul în mod legal a avut

cunoștință de aprobarea cererii, dată anterioară sesizării instanței de

judecată.

Prin urmare, se

apreciază în recurs, că în speță, acțiunea trebuie respinsă ca neîntemeiată și

nu ca fiind rămasă fără obiect.

De asemenea ca și

motiv de recurs se invocă greșita obligare a Ministerului de Justiție la plata

de cheltuieli de judecată, în raport de prevederile art. 274 C. proc. civ.,

Ministerul nefiind pus în întârziere înaintea cererii de chemare în judecată.

Recursul este fondat

și va fi admis.

Examinând actele

dosarului, cererea de recurs în raport de dispozițiile art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Reclamantul-intimat

a formulat o cerere de dobândire a cetățeniei române în calitate de descendent

dintr-un cetățean român, conform art. 10

1

din Legea nr. 21/1991.

Prin sentința

recurată Curtea de Apel București a respins acțiunea ca fiind rămasă fără

obiect, cu motivarea că actul a fost emis de pârât, se apreciază că „după toate

aparențele” la 13 octombrie 2008, și față de acest aspect acțiunea nu mai are

obiect. De asemenea, a fost obligat pârâtul conform art. 274 C. proc. civ. și

la cheltuielile de judecată către reclamant.

Fără dubiu din

actele depuse la dosar, rezultă că cererea intimatului-reclamant a fost

examinată și avizată pozitiv de Comisia pentru Cetățenie și prin Ordinul nr. 1607/C/2008

publicat în M.Of., Partea I, nr. 726 din 27 octombrie 2008 cererea a fost

aprobată.

Prin urmare acțiunea

de față nu este rămasă fără obiect, ci este nefondată, întrucât cererea

intimatului – reclamant a fost soluționată în mod favorabil înainte de

formularea cererii de chemare în judecată, acțiunea fiind intentată la 22

decembrie 2008.

Legea nr. 21/1991 nu

prevede obligativitatea comunicării fiecărei persoane în parte a faptului că i

s-a aprobat acordarea sau redobândirea cetățeniei, ci publicarea în Monitorul

Oficial, publicare care s-a făcut în 27 octombrie 2008, astfel cum am precizat în

aceste considerente.

Referitor la obligarea

recurentului la plata cheltuielilor de judecată, și aici instanța fondului a

fost în eroare, în raport de prevederile art. 274 C. proc. civ., Ministerul de

Justiție nefiind pus în întârziere față de cererea de chemare în judecată, și

deci în speță nefiind vorba despre culpă procesuală a părții care a pierdut

procesul în sensul art. 275 – 276 C. proc. civ.

Față de aceste

considerente Înalta Curte de Casație și Justiție, apreciază că recursul este

fondat, va fi admis și se va dispune modificarea sentinței atacate în sensul că

se va respinge acțiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul

Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești împotriva sentinței civile nr.

1074 din 17 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de

contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul că

respinge acțiunea, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 22

octombrie 2009.