ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 347/2010

Prin

sentința nr. 640 din 18 februarie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal

, a admis în parte acțiunea formulată de

reclamantul C.S., în contradictoriu cu pârâtul M.J.L.C. și a obligat pe acesta

din urmă să analizeze și să soluționeze cererea reclamantului de redobândire a

cetățeniei române în termen de o lună.

Totodată,

a obligat pârâtul să plătească reclamantului daune morale de 1 leu și 724,3 lei

cheltuieli de judecată.

Pentru

a hotărî astfel, curtea de apel a reținut, așa cum reiese din considerentele sentinței,

următoarele:

Prin

motivarea acțiunii,reclamantul C.S. a arătat că, deși a formulat cerere pentru

redobâdirea cetățeniei române încă din anul 2003 și înregistrată în anul 2003 însă,

nici până în prezent cererea nu i-a fost soluționată cererea.

Față

de acest aspect, a solicitat instanței să se constate refuzul nejustificat al pârâtului

M.J.L.C. de ai soluționa cererea de redobândire a cetățeniei române.

Pârâtul,

prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea acțiunii.

A

constat instanța că, fiind vorba de un refuz nejustificat de soluționare a

cererilor de redobândire a cetățeniei române,față de dispozițiile art. 2 alin. (2)

din Legea nr. 554/2004 nu este necesară îndeplinirea unei proceduri prealabile.

Instanța

a avut în vedere că reclamantul s-a adresat cu cererea din 2003,Comisiei pentru

constatarea condițiilor de acordare a cetățeniei române solicitând redobândirea

cetățeniei române, iar la data de 28 mai 2008 s-a adresat din nou Comisiei

pentru soluționarea cererii de redobândire a cetățeniei române. Este adevărat,

a arătat prima instanța, că procedura acordării sau redobândirii cetățeniei

române presupune o procedură care se întinde pe o anumită perioadă de timp,

însă cererile de acordare a cetățeniei au fost formulate în anul 2003, iar

Comisia nu a luat în lucru acest dosar nici până în data de 28 mai 2008 sens în

care a admis, în parte,acțiunea.

De

asemenea, prima instanță a mai constat că atitudinea pârâtului i-a creat reclamantului

un prejudiciu moral, sens în care, a făcut aplicarea dispozițiilor art. 998-999

C. civ. precum și a art. 274 C. proc. civ.

2.

Recursul declarat de pârâtul M.J.L.C.

Împotriva acestei

sentințe, pârâtul M.

J.L.C.

a declarat recurs, solicitând casarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii,

pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 304 pct. 5 și art. 9 C.

proc. civ.

Recurentul

a susținut că deși, a solicitat instanței acordarea unui nou termen de judecată

pentru a face dovada că cererea de redobândire a cetățeniei formulată de reclamant

a fost soluționată pozitiv, potrivit adresei din 13 februarie 2009, Comisia

pentru cetățenie a vizat pozitiv cerere de redobândire a cetățeniei române

privind pe reclamantul C.S., în ședința din data de 15 februarie 2008, aceasta

a respins cererea de acordare a unui nou termen de judecată pentru a face

dovada celor susținute, fiindu-i încălcat astfel dreptul la apărare.

3.

Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant

a formulat întâmpinare în cauză solicitând respingerea recursului ca nefundat cu

consecința menținerii ca temeinică și legală a sentinței de fond.

II.

Constatările și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând

sentința atacată prin prisma criticilor recurentului, a apărărilor intimatului

dar și sub toate aspectele, în temeiul art. 304

1

C. proc. civ.,

Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru motivul prevăzut de art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

1.

Cu privire la excepția lipsei de obiect a capătului de acțiune privind obligarea

la analizarea cererii pârâtului privind redobândirea cetățeniei române, Curtea

o găsește întemeiată, sens în care o va admite.

Într-adevăr,

Curtea de apel a soluționat cererea de chemare în judecată cu care a fost

investită pe baza unui probatoriu sumar, cu nerespectarea principiului

contradictorialității și fără a avea un rol activ potrivit art. 129 alin. (5) C.

proc. civ.

Din

actele și lucrările dosarului reiese că în fața instanței de fond recurentul - pârât

nu a putut face dovada celor susținute prin cererea depusă prin Serviciul

Registraturii ( fila 17 dosar fond) întrucât, la termenul de judecată din data

de 18 februarie 2009, instanța a respins cererea privind amânarea judecării

cauzei, așa cum reiese din practicaua sentinței atacate cu prezentul recurs.

Cu

adresa din 13 februarie 2009,a Comisiei pentru cetățenie, anexată la motivele

de recurs (fila 3 dosar recurs) Comisia pentru cetățenie a vizat pozitiv cerere

de redobândire a cetățeniei române privind pe reclamantul C.S.,în ședința din

data de 15 decembrie 2009.

Din

această reiese că la solicitarea reclamantului, potrivit art. 17 și art. 18 din

Legea nr. 21/1009, republicată, Comisia pentru cetățenie a întocmit un raport

în care a menționat îndeplinirea condițiilor legale privind redobândirea

cetățeniei române, raport ce urma a fi înaintat Ministrului Justiției.

Astfel

fiind, Înalta Curte constată întemeiată excepției lipsei de obiect invocată de

recurent, având în vedere că pretenția dedusă judecății a fost soluționată.

În

ceea ce privește capătul de cerere privind acordarea daunelor morale, Instanța

îl găsește nefondat, respingându-l ca atare, având în vedere că reclamatul nu a

dovedit prejudiciul moral.

Temeiul

acordării cheltuielilor de judecată, în sensul art. 274 C. proc. civ., îl

reprezintă culpa procesuală, astfel că în mod corect prima instanță a admis acest

capăt de cerere.

3.

Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru

considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ.,

raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. a admis recursul, a modificat, în

parte, sentința în sensul că a respins capătul de acțiune privind obligarea la

analizarea cererii pârâtului privind redobândirea cetățeniei române, ca rămas

fără obiect, și a respins capătul de cerere privind acordarea daunelor

morale ca neîntemeiat menținând celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Admite

recursul declarat de M.J.L.C., împotriva sentinței nr. 640 din data de 18

februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de

contencios administrativ și fiscal.

Modifică

în parte sentința atacată, în sensul că respinge primul capăt al

acțiunii, ca rămas fără obiect.

Respinge

capătul de cerere privind acordarea daunelor morale ca nefondat.

Menține

celelalte dispoziții ale sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședința publică, astăzi 26 ianuarie 2010.