ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4655/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 19 din 27 august 2009 a Curții de Apel Galați, a fost admisă cererea formulată de SC M. SRL Galați și SC M.S. SRL Galați, în contradictoriu cu numitul Z.M., chemat în calitatea sa de președinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare (A.N.S.V.) în temeiul art. 24 din Legea nr. 554/2004. A fost aplicată pârâtului o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, începând cu data de 6 august 2009 și până la executarea efectivă a sentinței civile nr. 171 din 6 august 2009 a Curții de Apel Galați.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că pârâtul a refuzat în mod nejustificat să pună în executare o sentință civilă (117/2009) prin care s-a dispus suspendarea executării unei Note de serviciu (201/2009) care impunea măsurile de control documentar pentru sarea importată de reclamante din Ucraina, numai pe baza unui buletin de analiză eliberat de un laborator de referință creditat din Comunitatea Europeană. Instanța a considerat neavenită atitudinea pârâtului care, după pronunțarea sentinței de suspendare, a emis Nota de serviciu nr. 208 din 24 august 2009 prin care se preciza că, în scopul aducerii la îndeplinire a sentinței, se suspendă executarea primei Note până la pronunțarea instanței de fond.

A apreciat instanța că pârâtul avea obligația, ca efect al suspendării dispuse prin sentința civilă nr. 171/2009, să deblocheze importurile în cauză pe baza buletinelor de analiză întocmite și eliberate de Institutul de Igienă și Sănătate Publică București, întrucât reclamanta obținuse buletinele de analiză necesare din care rezulta că sarea importată nu prezintă un nivel de contaminare radioactivă. Împotriva acestei sentințe a declarat în termen recursul de față pârâtul, cererea fiind legal scutită de plata taxei de timbru. Recurentul critică sentința ca nelegală și netemeinică, arătând că, din punct de vedere formal aplicarea sancțiunii trebuia prevăzută de la data rămânerii irevocabile a sentinței pretins neexecutate, în speță 6 septembrie 2009, iar nu de la data pronunțării ei: 6 august 2009. Tot din punct de vedere formal, recurentul consideră că nu el avea calitate procesuală pasivă în cauză, ci autoritatea publică la care se referă hotărârea: A.N.S.V.

Asupra fondului, recurentul susține că măsura pe care a dispus-o după primirea sentinței de suspendare nu poate fi considerată „neavenită”, întrucât pentru a dispune deblocarea importurilor ar fi trebuit să existe toate documentele legale care să permită finalizarea controlului documentar. Invocă, în acest sens, recurentul dispozițiile Regulamentului CE nr. 733/2008 privind condițiile de import al produselor agricole originare din țările terțe Uniunii Europene în urma accidentului nuclear produs la Cernobâl și justifică astfel rațiunile pentru care a fost emisă Nota de serviciu nr. 201/2009. Recursul se fondează, sentința atacată urmând a fi modificată în sensul respingerii acțiunii, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., pentru următoarele considerente: Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,obligația executării unei hotărâri în contenciosul administrativ, în ceea ce privește autoritatea obligată, se referă la obligații concrete pe care sentința trebuie să le prevadă expres și explicit, căci textul le enumără ca fiind dispuse de instanță: să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ ori să elibereze un alt înscris ori să efectueze anumite operațiuni administrative. Or, dacă dispozitivul sentinței invocate de reclamante nu prevedea expres care sunt măsurile pe care autoritatea trebuie să le ia, textul art. 24 în ceea ce privește sancțiunea nu se poate aplica. Nici reclamanta, nici instanța investită conform art. 24 și nici autoritatea nu sunt îndrituite să lămurească și nici să extindă dispozitivul sentinței de executat, dincolo de ceea ce el dispune expres.

Or, dacă, prin sentința dată în suspendarea executării Notei nr. 201/2009, s-a dispus suspendarea ei și nimic altceva, nu se poate imputa conducătorului autorității că nu a ordonat deblocarea importurilor. Nu în ultimul rând, trebuie observat că, în raport cu temeiul și scopul controlului instituit de A.N.S.V. ca autoritate și fiind vorba de posibila contaminare a unor produse cu radiații, interesul public al siguranței și sănătății populației prevalează asupra intereselor private comerciale ale importatorilor supuși acestui control, cu atât mai mult cu cât în cauză nu s-a făcut dovada că autoritatea și conducătorul ei ar fi acționat fără promptitudine sau cu rea-credință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Z.M. - președinte, secretar de stat al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor împotriva sentinței civile nr. 19/F/CC din 27 august 2009 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de SC M. SRL Galați și SC M.S. SRL Galați, ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27 octombrie 2009.