ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 976/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea formulată pe calea

contenciosului administrativ în contradictoriu cu pârâta A.N.S.V.P.S.A. reclamantele

SC M. SRL Galați și SC M.D. SRL Galați au solicitat suspendarea aplicării

Notei se serviciu nr. 201/2009 ce instituie obligativitatea prezentării,

în cadrul controlului documentar pentru produsul sare importat din Ungaria, un buletin

de analiză eliberat de un laborator de referință acreditat de

Comunitatea Europeană.

În motivarea acțiunii reclamanta a

susținut că în baza Notei nr. 201 din 20 mai 2009 emise de A.N.S.V.P.S.A.

sunt blocate în mai multe puncte vamale 3500 tone sare pentru consum alimentar

importată din Ucraina.

Ambele societăți au ca obiect principal

de activitate de 5 și respectiv 10 ani, comercializarea sării

importate din Ucraina, din această activitate realizându-se un profit anual

de aproximativ 1.000.000 Euro. Pentru desfășurarea

activității societățile au demarat planuri de

investiții în realizarea cărora au împrumutat de la bănci sume

importante de bani, respectiv 90.000 dolari SUA garantate ipotecar.

Blocarea activității de

bază a societății a dat naștere mai multor efecte negative

cum ar fi imposibilitatea onorării în termene a obligațiilor, ceea ce

determină riscul intrării în insolvență și disponibilizării

celor 20 de angajați.

În drept, au

invocat dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul

administrativ.

Prin întâmpinare intimata

a solicitat, în principal respingerea cererii ca

inadmisibilă pentru neîndeplinirea condiției de a formula plângerea

prealabilă prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

și

în subsidiar respingerea cererii ca

nefondată.

Instanța de fond a respins excepția

inadmisibilității acțiunii reținând că reclamanta a

făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile prevăzută de

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prin depunerea la dosar a memoriului

adresat Guvernului României și A.N.S.V. precum și adresa nr. 7702 din

19 iunie 2009 emisă de pârâtă ca răspuns la acest memoriu.

Prin sentința civilă nr. 171 din 6 august 2009 a admis cererile de suspendare formulate de

SC M. SRL Galați și SC M.D. SRL Galați și

a dispus suspendarea Notei de serviciu nr. 201 din 20 mai 2009 emisă de

pârâtă până la pronunțarea instanței de fond în dosarul nr.

1075/44/2009 având ca obiect cererea de anulare a acestui act administrativ.

Pentru a

hotărî astfel, Curtea de Apel Galați, secția de contencios

administrativ și fiscal, a reținut în esență că în

cauză sunt îndeplinite cele două condiții instituite de art. 14 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004 respectiv „cazul bine justificat” și „prevenirea

unei pagube iminente”.

Astfel „cazul

bine justificat” definit de art. 2 lit. t) din Legea contenciosului

administrativ ca reprezentând împrejurări legate de starea de fapt și

de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în

privința legalității actului administrativ se

regăsește în cazul de față având în vedere că reclamantele

invocă faptul că sarea este un produs de origine nonanimală

și nu poate fi încadrat ca produs agricol astfel

încât nu-i este aplicabil Regulamentul nr. 733 din 15 iulie 2008 al Comisiei

Europene. Fără a intra pe fondul cauzei, instanța a apreciat

că motivele invocate sunt de natură să creeze o îndoială

serioasă în privința actului administrativ.

În ceea ce privește îndeplinirea condiției privind

existența „pagubei iminente” este evident că blocarea la punctele vamale

a unui număr mare de vagoane încărcate cu sare determină un

prejudiciu material previzibil, sigur ca producere, chiar dacă la momentul

sesizării instanței nu este posibilă aprecierea cu exactitate a

prejudiciului.

Împotriva

acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs A.N.S.V.P.S.A., criticând-o

pentru nelegalitate.

În

motivarea recursului, pârâta a arătat, în esență, că sunt

incidente prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. În privința motivului

de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., a precizat că

sarea importată de reclamante este un produs alimentar, astfel cum este

definit în art. 2 din Regulamentul nr. 178/2002 al Parlamentului European, din 28

ianuarie 2002, măsura dispusă prin Nota nr. 201/2009 fiind luată

în scopul prevenirii importului de produse asupra cărora exista

suspiciunea că ar fi contaminate radioactiv, de interes sub acest aspect fiind

dispozițiile art. 14 din Regulamentul nr. 178/2002, mai sus amintit.

Tocmai pentru a veni în sprijinul agenților economici, a mai precizat recurenta,

a fost emisă Nota nr. 7757 din 1 iulie 2009 conform căreia toate

produsele alimentare încadrate la codul tarifar 25.01 să poată fi

introduse pe teritoriul României însoțite de un buletin de analiză

eliberat de I.I.S.P.V. pentru fiecare transport în parte, urmând ca prelevarea de

probe pentru determinarea nivelului de contaminare radioactivă să fie

efectuată de către inspectorii din posturile de inspecție la

frontieră, cu competențe în acest domeniu. În privința motivului

de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pârâta a arătat

că soluția instanței este greșită deoarece se

bazează pe o interpretare eronată a prevederilor art. 14 din Legea nr.

554/2004, în realitate, condițiile cerute pentru a se dispune suspendarea actelor

administrative nefiind îndeplinite. Astfel, a precizat recurenta, nu se poate

vorbi de o îndoială serioasă în privința legalității

actului administrativ întrucât Nota nr. 201/2009 a fost emisă în baza Regulamentului

nr. 733 din 15 iulie 2008 privind condițiile de import a produselor

agricole originare din țările terțe, ceea ce conduce la

concluzia că nu este îndeplinită condiția cazului bine

justificat. Nu este îndeplinită nici condiția pagubei iminente,

instanța de fond omițând să observe că prin măsura dispusă

nu s-a comis un abuz prin încălcarea dreptului legitim al reclamantelor de

a desfășura activitate de comerț, cum susțin acestea, ci

dimpotrivă, prin Nota nr. 775/2009 s-a venit în sprijinul agenților

economici.

Analizând

sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din

oficiu, în baza art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte apreciază

că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în

continuare.

Instanța

de fond, prin sentința civilă nr. 201 din 13 octombrie 2009, a admis acțiunea principală formulată de reclamante, în consecință, a

anulat actul a cărui suspendare s-a solicitat în prezenta cauză, în

speță fiind incidente prevederile art. 15 alin. (4) din Legea nr.

554/2004.

În

textul legal precitat se prevede că: „În ipoteza admiterii acțiunii

de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14

se prelungește de drept la soluționarea definitivă și

irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea

executării actului administrativ în temeiul alin. (1)”.

Având

ca reper acest text de lege și observând că Nota de serviciu nr. 201

din 20 mai 2009 emisă de pârâtă a fost anulată de

judecătorul fondului, urmează ca suspendarea în prezenta cauză

să opereze până la soluționarea irevocabilă a dosarului de

fond, astfel că analizarea motivelor de recurs a devenit superfluă,

motiv pentru care Înalta Curte de Casație și Justiție nu le va

mai examina.

Față

de cele ce preced, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de

Casație și Justiție va respinge ca nefondat recursul declarat de

A.N.S.V.P.S.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A.N.S.V.P.S.A.

împotriva sentinței civile nr. 171 din 6 august 2009 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 23 februarie 2010.