ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5210/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantele SC M.H. SRL și SC M. SRL au solicitat în contradictoriu cu pârâta A.N.S.V.S.A. București, obligarea acesteia să accepte intrarea în țară a produsului sare pentru consum uman, fără condiționarea prezentării unui buletin de analiză pentru stabilirea radioactivității, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantele au precizat că importă din Ucraina sare, iar începând cu data de 25 mai 2009, prin invocarea notei de serviciu din 20 mai 2009 emisă de A.N.S.V.S.A., în aplicarea regulamentului CE nr. 733/2008 i s-a solicitat prezentarea unui buletin de analiză eliberat de un laborator acreditat din Comunitatea Europeană . Susține reclamanta că această solicitare este un abuz, iar printre produsele precizate limitativ în anexele I, II și III nu se regăsește sarea destinată consumului uman.

Mai mult, potrivit art. 1 din Regulamentul CE nr. 178/2002 instituirea unui control taxabil se realizează la un interval de 3 luni atât documentar, cât și direct, iar verificarea de către pârâtă prin condiționarea eliberării unui buletin de analiza pentru fiecare vagon de sare importat este abuzivă . În fine, reclamantele au apreciat că acest control este abuziv, întrucât din analizele efectuate nu s-a evidențiat un nivel de radioactivitate mai mare decât cel admis. În drept, au invocat dispozițiile Legii nr. 554/2004, Regulamentele CE nr. 178/2002, 882/2004, 733/2008 și Ordinul nr. 35/2006 Prin întimpinarea formulată, pârâta A.N.S.V.S.A. a invocat excepția autorității de lucru judecat conform art. 1201 C. civ., având în vedere că anularea Notei de serviciu nr. 201/2009 a făcut obiectul dosarului nr. 1075/44/2009, soluționat irevocabil prin Decizia nr. 3482/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca nefondată având in vedere că din răspunsul Comisiei Europene nu rezultă că intrarea în tară a produsului sare pentru consum se poate efectua fără prezentarea unui buletin de analiză, ci doar că prin impunerea unor anumite restricții asupra importurilor de sare nu se poate invoca Regulamentul nr. 733/2008. Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, prin încheierea de ședință din 18 octombrie 2011 a respins ca nefondată excepția autorității de lucru judecat, având în vedere că în cauză nu există identitate de obiect, nefiind întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 1201 C. civ. Aceeași instanță, prin sentința nr. 334 din 26 octombrie 2011 respins acțiunea formulată de reclamantele S.C.

M.H. SRL și S.C. M. SRL în contradictoriu cu pârâta A.N.S.V.S.A. București, ca nefondată. Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut, în esență, că din răspunsul Comisiei Europene din 21 iunie 2010 referitoare la plângerea reclamantelor înregistrată reiese că sarea reprezintă un produs pentru care nu se aplică prevederile regulamentul CE nr. 733/2008, iar autoritățile romane nu vor invoca această prevedere legală a comunității pentru a impune restricții asupra importurilor de sare din alte țări. Pe de altă parte, reiese că în luna octombrie 2010 reclamantele au primit răspuns de la autoritățile române prin care erau informate că prevederile interne au fost modificate și nu mai includ nici o referire la prevederile regulamentul CE nr. 733/2008.

Potrivit art. 2 lit. b) din H.G. nr. 1415 din 18 noiembrie 2009 privind organizarea și funcționarea A.N.S.V.S.A. și a unităților din subordinea acesteia, unul din obiectivele din domeniul său de activitate, îl reprezintă activitatea de control, prin care se dispune și se asigură supravegherea și controlul aplicării și respectării reglementărilor în domeniul său de activitate. Solicitarea reclamantelor ca parata să fie obligată să accepte intrarea în țară a produsului sare pentru consum uman, fără condiționarea prezentării unui buletin de analiză pentru stabilirea radioactivității, ar fi în contradicție cu însăși atribuțiile stabilite în sarcina paratei de către legiuitor prin H.G. nr. 1415/2009, aceasta cu atât mai mult cu cit solicitarea reclamantelor nu se referă un anumit import de sare, ci vizează o solicitare ca pentru viitor să nu prezinte acest buletin de analiză pentru stabilirea radioactivității.

Mai arătă instanța că dispozițiile art. 1 alin. (1) din Regulamentul nr. 178/2002 reprezintă baza pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a intereselor consumatorilor în legătură cu produsele alimentare, luând în considerare, în special, diversitatea aprovizionării cu produse alimentare, inclusiv produse tradiționale, asigurând, în același timp, funcționarea eficientă a pieței interne, iar statele membre, potrivit art. 6 trebuie să evalueze riscul, inclusiv prin efectuarea de controale, de solicitarea prezentării unor buletine, cum este cazul în speță. Concluzionează instanța de fond că solicitarea reclamantelor este în contradicție și cu dispozițiile H.G. nr. 1415/2009, precum și cu cele ale regulamentelor nr. 882/2004 și nr. 178/2002, care impun autorității pârâte conform atribuțiilor sale, exercitarea de controale fizice și documentare, care includ prezentarea unor buletine de analiză.

2. Calea de atac exercitată Împotriva sentinței nr. 334 din 26 octombrie 2011 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamantele S.C. M.H. SRL și S.C. M. SRL, invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. În argumentarea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., se aduc, în esență, următoarele critici sentinței recurate: - în mod greșit s-a reținut în considerentele hotărârii autoritatea de lucru judecat prin raportare la decizia nr. 3482 din 22 iunie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în condițiile în care prin Încheierea de ședință din 18 octombrie 2011 a fost respinsă această excepție; - în mod greșit a fost obligată să prezinte un buletin de analiză a radioactivității întocmit de Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București pentru fiecare vagon cu sare importat din Ucraina, această măsură încălcând principiul proporționalității reglementat de Codul bunei administrații aprobat de CM/Rec(2007) și dispozițiile art. 53 din Constituție.

Se susține că această obligație impusă îi generează costuri din taxa de verificare pe fiecare probă și din locația vagoanelor ce transportă produsul importat. Intimata-pârâtă A.N.S.V.S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Se menționează că în cauză corect s-a reținut că decizia nr. 3482 din 22 iunie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție se bucură de autoritate de lucru judecat în privința celor constatate asupra problemei deduse judecății, respectiv condiționarea intrării în țară a produsului sare pentru consum uman de un buletin de analiză pentru stabilirea radioactivității emis de Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară. De asemenea, se susține că în mod corect atât instanțele naționale cât și Comisia Europeană, Directorul General de Energie, au apreciat că măsura este legală și se impune în raport de interesul public al siguranței alimentelor și sănătății populației.

Mai mult, măsura contestată a fost impusă și altor importatori de sare din Ucraina, care s-au conformat acesteia. Au fost omologate 8 laboratoare județene pentru testarea radioactivității, pentru a nu fi afectată activitatea agenților economici, măsurile luate fiind adecvate, necesare și nediscriminatorii, impunându-se pentru asigurarea siguranței și a protecției consumatorului român și european. 3. Soluția instanței de recurs Înalta Curte, analizând recursul în raport de criticile formulate, de înscrisurile ce se află la dosarul cauzei, de susținerile părților, de dispozițiile legale incidente, apreciază că acesta este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse. Critica referitoare la reținerea greșită a autorității de lucru judecat în privința celor constatate prin decizia nr. 3482/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este fondată.

Într-adevăr, prin Încheierea din 18 octombrie 2011 pronunțată în cauză de instanța de fond, a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat în raport de cauza ce a format obiectul Dosarului nr. 1075/44/2009 al Curții de Apel Galați, reținându-se că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 1201 C. civ., respectiv nu există identitate de obiect între cauza menționată și cauza de față. Prin Sentința nr. 334 din 26 octombrie 2011 a Curții de Apel Galați, respectiv, în considerentele acesteia, s-a reținut că decizia nr. 3482/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție „se bucură de autoritate de lucru judecat în privința celor constatate, respectiv solicitarea pârâtei de a se prezenta în cadrul controlului documentar a unui buletin de analiză pentru stabilirea radioactivității, conform notei de serviciu nr. 201/2009”.

Puterea de lucru judecat prezintă un aspect pozitiv pentru partea care a câștigat procesul, în sensul că aceasta se poate prevala de dreptul necunoscut prin hotărârea rămasă definitivă într-o nouă judecată, fără ca partea adversă sau instanța să mai poată lua în discuție existența dreptului, dar și un aspect negativ pentru partea care a pierdut procesul, întrucât nu mai poate pune în discuție dreptul său într-un alt proces. Aspectul negativ va intra în funcțiune dacă într-un al doilea proces, între aceleași părți, se încearcă valorificarea aceleiași pretenții. Prin decizia nr. 3482 din 22 iunie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamantelor SC M. SRL Galați și SC M. SRL Galați, referitoare la nelegalitatea solicitărilor pârâtei A.N.S.V.S.A.

transmise prin nota de serviciu nr. 201 din 20 mai 2009, de a se prezenta pentru produsul sare importat din Ucraina un buletin de analiză eliberat de un laborator de referință acreditat, din Comunitatea Europeană și obligarea acesteia să accepte buletinele de analiză întocmite de Institutul de Igienă și Sănătate Publică București. Instanța de recurs, prin decizia nr. 3482 din 22 iunie 2010, a reținut că sunt întemeiate criticile recurentei A.N.S.V.S.A. București, în sensul rămânerii fără obiect a celui de-al doilea petit al acțiunii, reținându-se că a fost emis documentul din 1 iulie 2009 prin care se menționa că toate produsele alimentare încadrate în codul tarifar 25.01. pot fi introduse pe teritoriul României însoțite, raportat la nivelul de contaminare radioactivă, de un buletin de analiză eliberat de Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară.

Deci, problema de drept ce vizează prezentarea la intrarea în țară, pentru produsul sare importat, a unui buletin de analiză pentru stabilirea radioactivității care să fie eliberat de către Institutul de Igienă, a fost soluționată irevocabil prin decizia menționată. Astfel, în mod corect instanța de fond a apreciat cu privire la efectele/aspectele puterii de lucru judecat asupra celor statuate cu referire la această problemă. În altă ordine, din cuprinsul cererii de recurs, se constată faptul că recurenta-reclamantă a susținut că nu contestă dreptul autorității pârâte de a impune această măsură a prezentării unui astfel de buletin de analiză a radioactivității pentru produsul importat, ci doar a solicitat ca instanța de judecată să limiteze prezentarea acestuia prin raportare la o anumită perioadă de timp sau să nu mai fie impus pentru fiecare transport în parte.

Referitor la aceste aspecte, în mod corect instanța de fond a reținut că măsura impusă a avut ca temei dispozițiile H.G. nr. 1415/ 2009, Regulamentul CE nr. 882/2004, Regulamentul nr. 178/ 2002. De asemenea, nu se poate reține critica în sensul că măsura impusă încalcă principiul proporționalității reglementat de Codul bunei administrații aprobat prin Recomandarea CM/REC din 20.06.2007 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, întrucât acest act juridic european, cu caracter de recomandare, nu se încadrează în categoria pactelor și tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte. În altă ordine, măsura impusă nu contravine nici dispozițiilor art. 53 din Constituția României, fiind proporțională cu situația/scopul care a determinat-o.

Măsura este adecvată, este necesară și proporțională cu scopul urmărit. Autoritatea pârâtă, ca autoritate competentă în domeniul siguranței alimentelor, este responsabilă și trebuie să asigure calitatea și siguranța produselor alimentare și nealimentare din România. Este evident că în cazul fiecărui vagon ce conține acest produs importat se pune problema pericolului contaminării radioactive. Astfel, analiza produsului sare, pentru asigurarea siguranței și protecției sănătății consumatorului, nu se poate realiza decât pentru fiecare vagon care conține acest produs și care se importă, pentru că o măsură mai puțin restrictivă, în sensul dorit de recurentele-reclamante nu ar fi eficientă/ promptă în raport cu interesul public urmărit în domeniul siguranței alimentelor și sănătății populației.

Prin urmare, măsura dispusă de autoritatea publică pârâtă a fost impusă, cu respectarea dispozițiilor art. 53 din Constituția României, republicată, nefiind vorba de utilizarea în exces a puterii discreționare a A.N.S.V.S.A. Mai mult, afirmația intimatei-pârâte în sensul că această măsură este impusă și respectată și de către alți operatori economici, nu a fost contestată, fapt ce confirmă caracterul nediscriminatoriu și preventiv al acesteia. În consecință, față de toate considerentele expuse, Înalta Curte apreciază sentința recurată ca fiind legală și temeinică și, în temeiul art. 312 alin. (1) teza II-a C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul formulat de reclamantele S.C. M.H. SRL și S.C. M. SRL împotriva sentinței nr. 334 din 26 octombrie 2011 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2012.