ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2418/2010

Ciroză hepatică cu virus hepatic B, clasa Child’s B (varice esofagiene grad III).

Diabet zaharat tip 2 insulinonecesitant.

Hipertensiune arterială formă medie.

Cardiopatie ischemică cronică cu antecedente de fibrilație atrială.

Obezitate grad III. Se arată de către specialiști că afecțiunea hepatică (cu răsunet general la nivelul funcționalității întregului organism) este gravă, cu evoluție imprevizibilă, cu atât mai mult cu cât există și o comorbiditate importantă; această patologie, ce necesită respectarea cu strictețe a recomandărilor medicale, poate beneficia de transplant hepatic, modalitate terapeutică al cărei rezultat nu poate fi anticipat, realizabilă prin internare într-o unitate medicală de strictă specialitate; însă se arată și împrejurarea că evoluția bolii hepatice este aceeași și în stare de detenție și de libertate, în lipsa efectuării transplantului hepatic, dacă sunt respectate recomandările medicale, intervenția operatorie preconizată nu are dată certă de realizare deși, din documentele medicale, rezultă că sus-numitul ar fi în evidența Institutului Clinic Fundeni fiind trecut pe lista de așteptare în vederea efectuării transplantului hepatic, rețeaua sanitară a A.N.P. are posibilitatea de a asigura nu numai asistența medicală pentru bolile menționate, dar și efectuarea investigațiilor de laborator recomandate, inclusiv prin internări periodice în unități de tip penitenciar-spital. La data de 24 februarie 2010, la dosarul cauzei, I.N.M.L. M.M. București a comunicat instanței de judecată, printre altele, că: „din punct de vedere medical, condamnatul D.G. poate efectua pedeapsa în regim de detenție, dacă sunt respectate cu strictețe recomandările medicale, astfel încât exclusiv din perspectivă medicală, în opinia noastră, dispoziția art. 455 C. proc. pen. (întreruperea executării pedepsei închisorii) nu pot fi incidente”. Amânarea executării pedepsei aplicate condamnatului prin sentința penală nr. 49/2008 a Curții de Apel București, se poate dispune în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege. Potrivit art. 455 raportat la art. 453, alin. (1), lit. a) C. proc. pen. (astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 195/2009): „a) când se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că cel condamnat suferă de o boală gravă, care face imposibilă executarea pedepsei, iar instanța apreciază că amânarea executării și lăsarea în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. În acest caz, executarea pedepsei se amână până când starea de sănătate a condamnatului se va ameliora, astfel încât pedeapsa să poată fi pusă în executare. Cererea de amânare a executării pedepsei nu poate fi admisă dacă se constată că tratamentul condamnatului se poate efectua sub pază permanentă, în condițiile prevăzute de art. 139 1 , care se aplică în mod corespunzător”. Cum în speță, nu este îndeplinită teza I-a a textului de lege mai sus citat, respectiv în urma examinării și reexaminării condamnatului, medicii specialiști nu au concluzionat că petentul se află în imposibilitate de a executa pedeapsa, instanța de judecată nu se poate baza pe susțineri nedovedite. Este adevărat că, din ansamblul probator administrat rezultă și împrejurarea că petentul se află pe o listă de așteptare în vederea efectuării unui transplant, la o clinică aparținând M.S., însă acest lucru nu are o dată certă, iar condamnatul din speță a mai beneficiat de întreruperea executării pedepsei pentru același motiv, realizarea intervenției nefiind posibilă. În plus, situația petentului este discutabilă din punctul de vedere al tezei a II-a a art. 453 alin. (1), lit. a) C. proc. pen. (astfel cum a fost modificat), referitoare la aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică, fiind cert că acesta nu a fost condamnat pentru infracțiuni ce implică violența, însă fiind angajat al autorităților statului, a comis un număr impresionant de acte materiale ale mai multor infracțiuni, pentru care trebuie să răspundă. Împotriva sentinței penale nr. 76 din 18 martie 2010 a Curții de Apel București, secția I-a penală, în termen legal, a declarat recurs condamnatul D.G., solicitând întreruperea executării pedepsei întrucât sunt îndeplinite cerințele art. 455 raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., afecțiunile de care suferă sunt grave și nu pot fi tratate în regim de detenție. Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate sub toate aspectele conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează: Potrivit art. 455 raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că cel condamnat suferă de o boală gravă, care face imposibilă executarea pedepsei, iar instanța apreciază că întreruperea executării pedepsei și lăsarea în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. În speță, conform raportului de nouă expertiză medico-legală al I.N.M.L. M.M. și completării aduse acestuia la 19 februarie 2010, condamnatul suferă de boli ce pot fi tratate în rețeaua sanitară a A.N.P., eventual de internări periodice într-un penitenciar spital, în funcție de evoluția acestora. De asemenea, rețeaua sanitară a A.N.P.au posibilitatea de a asigura nu numai asistența medicală pentru bolile menționate, dar și efectuarea investigațiilor de laborator recomandate, inclusiv prin internări periodice în unități de tip penitenciar-spital. În ceea ce privește transplantul hepatic se arată că în ipoteza în care vor fi analizate condițiile necesare sub aspectul obținerii organului de transplantat, stabilirea datei intervenției chirurgicale și dacă petiționarul-condamnat va accepta această procedură terapeutică, efectuarea operației îl va pune pe condamnat în imposibilitatea executării pedepsei în regim de detenție. Având în vedere că afecțiunile de care suferă condamnatul nu îl pun pe acesta în imposibilitatea executării pedepsei, Înalta Curte apreciază, ca și instanța de fond, că nu sunt întrunite cerințele art. 455 raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen. pentru a se dispune întreruperea executării pedepsei. Referitor la transplantul hepatic, deși condamnatul se află pe o listă de așteptare pentru efectuarea acestuia într-o clinică aparținând M.S., nu s-a stabilit o dată certă pentru realizarea acestuia, astfel că nici sub acest aspect nu se poate dispune întreruperea executării pedepsei. Față de considerentele expuse, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, iar conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. îl va obliga pe condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat.