ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 247/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 247/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 551 din 5
iunie 2003, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în
dosarul nr. 5919/2002, s-a respins cererea de întrerupere a executării
pedepsei, formulată de condamnatul P.A. ca nefondată.
A fost obligat petentul la 250.000
lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 150.000 lei, reprezentând
onorariul avocat oficiu s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța astfel, prima
instanță a reținut următoarele:
Petentul P.A. se află în executarea
unei pedepse de 10 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 296 din 10
mai 2000, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, rămasă
definitivă prin decizia penală nr. 2480 din 16 mai 2001 a Curții Supreme de
Justiție, secția penală, fiind încarcerat la 29 mai 2001, conform mandatului de
executare a pedepsei închisorii nr. 428/2001.
Din raportul de primă expertiză
medico-legală nr. A1/14.135/2002 din 25 ianuarie 2003, rezultă că petentul
condamnat a suferit un infarct miocardic anterior vechi fără modificări la
testul de efort, limitat la dispnee, insuficiență respiratorie cronică și
obezitate, afecțiuni ce pot fi tratate în rețeaua sanitară a D.G.P., cu
respectarea strictă a indicațiilor terapeutice și efectuarea periodică sau la
nevoie a consultațiilor necesare.
În aceste condiții, tribunalul a
constatat că nu sunt îndeplinite condițiile, prevăzute de art. 455, raportat la
art. 453 lit. a) C. proc. pen., deoarece petentul poate fi tratat în rețeaua
sanitară a D.G.P. și fără a se dispune întreruperea pedepsei în executarea
căreia se află.
Împotriva sentinței penale
menționate mai sus, în termen legal a declarat apel condamnatul P.A.,
criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că la locul de
detenție nu i se poate acorda îngrijiri medicale de specialitate.
Prin decizia penală nr. 424 din 13
august 2003 s-a respins ca nefondat apelul declarat de condamnat reținându-se
că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit.
a) C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii a formulat
recurs condamnatul, care a solicitat admiterea cererii de întrerupere a
executării pedepsei.
Recursul este nefondat și urmează a
fi respins ca atare, potrivit dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit.
b) C. proc. pen., întrucât din raportul de expertiză medico-legală rezultă că
petentul suferă de afecțiuni, care pot fi tratate în rețeaua sanitară a D.G.P.,
și că nu se află în imposibilitatea de a executa pedeapsa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
condamnatul P.A., împotriva deciziei nr. 424 din 13 august 2003 a Curții de
Apel București, secția I penală, ca nefondat.
Obligă pe recurentul inculpat, să
plătească statului 700.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include și
onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200.000 lei, ce va fi avansat din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
15 ianuarie 2004.