ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.01.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 212/2010

HOTĂRÂRE
22.01.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 212/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalul București, secția a VI-a comercială, reclamanta SC O. SA SUCURSALA

TELEORMAN, a solicitat obligarea pârâtei SC R.T.P.A.A. SRL pentru a fi obligată

să plătească suma de 560.383,45 lei reprezentând prime de asigurare încasate în

numele reclamantei și care nu au fost predate acesteia din urmă.

Prin sentința comercială nr. 12501 din 19

noiembrie 2008, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis

excepția lipsei capacității de folosință a reclamantei și a respins acțiunea

formulată de reclamantă.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a pus în

discuție, din oficiu, excepția privind lipsa capacității de folosință a

reclamantei și a constatat că reclamanta nu are capacitate de folosință, adică

nu are folosința drepturilor civile, iar în conformitate cu prevederile art. 43

din Legea societăților comerciale, sucursalele sunt desmembrăminte fără

personalitate juridică, care nu au drepturi civile.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel

reclamanta O.V.I.G. SA, sucursala TELEORMAN, iar Curtea de Apel București, secția

a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 199 din 14 aprilie 2009, a admis

apelul declarat de reclamantă, a desființat sentința atacată și a trimis cauza

spre rejudecare aceleiași instanțe.

În considerarea soluției pronunțată, Curtea

reținut că potrivit art. 44 din Legea nr. 31/1990, societățile străine pot

înființa în România, filiale, sucursale, agenții și reprezentanțe sau alte

sedii secundare, cu respectarea legii române, iar la rândul său SC O.V.I.G. SA

a împuternicit sucursala Teleorman să promoveze și să semneze cererea de

chemare în judecată, căile de atac, precum și orice alte cereri și acte

procedurale, în numele și pe seama societății.

Împotriva

deciziei sus evocată a Curții de Apel București a declarat recurs pârâta SC R.P.A.A.

SRL BUCUREȘTI, fără a indica motivele de fapt și de drept ale promovării

acestei căi de atac.

Recursul este nul.

Dispozițiile art. 302

1

civ., stabilesc regulile pe care trebuie să le cuprindă cererea de recurs,

printre care și motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și

dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un

memoriu separat.

Conform art. 303 alin. (1) C. proc. civ.,

recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de

recurs.

Potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ.,

recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal. Termenul de

motivare a recursului este un termen legal imperativ, astfel încât sancțiunea

nerespectării lui, conform art. 103 C. proc. civ., este decăderea.

Față de dispozițiile legale invocate, se

constată că recurenta a declarat recurs împotriva deciziei curții de apel, în

cadrul termenului legal, fără a indica motivele de nelegalitate și dezvoltarea

lor, în conformitate cu dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

Astfel fiind, se constată că recursul

declarat de recurenta pârâtă SC R.T.P.A.A. SRL BUCURELTI nu a fost motivat în

cadrul termenului legal și în consecință, urmează a fi aplicată sancțiunea

prevăzută de art. 306 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se nulitatea căii de

atac.

Constată nul recursul declarat de pârâta R.T.P.A.A.

SRL BUCUREȘTI împotriva deciziei comerciale nr. 199 din 14 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22

ianuarie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-02-09
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 473/2010
București, secția a VI-a comercială, prin Decizia nr. 26 din 21 ianuarie 2009 a admis apelul declarat de pârâtă, a desființat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Tribunalului București, secția a
ÎCCJ 2009-03-03
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 648/2009
elor interese. Prin sentința comercială nr. 380 din 12 decembrie 2005, Tribunalul Teleorman, tribunalul a respins acțiunea formulată de reclamantă ca nefondată. Pentru a dispune astfel, s-a reținut în considerentele sentinței că acțiunea în
ÎCCJ 2010-09-16
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2795/2010
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Reclamantul H.M.I. prin acțiunea introdusă pe rolul Tribunalului București a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta SC E. SA, ca prin hotărârea
ÎCCJ 2010-02-11
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 537/2010
Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată, la 8 decembrie 2004, reclamanta SC S. SA Mogoșoaia cheamă în judecată pe pârâții SC R.B. SA București, SC A.B. SRL,
ÎCCJ 2010-09-23
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2919/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 12960 din 27 noiembrie 2008, a declinat competența de soluționare a cauzei pr
Sursă