ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față;

Examinând actele și lucrările

dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată

pe rolul Secție Penale a Înaltei Curți de Casație și

Justiție la 15 mai 2009, petiționarul A.I. a formulat plângere

împotriva

rezoluției nr. 5476/1381/VIII/1/2009 din 19 martie 2009 a

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire

penală și criminalistică, întemeiată pe dispozițiile art. 278/1 C. proc. pen.

În motivarea plângerii s-a arătat că la data de 13 aprilie 2009, în

temeiul art.

278

C. proc. pen. a formulat plângere în dosarul nr. 5476/138l/VIII/1/2009 al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, Secția de urmărire

penală și

criminalistică, dar până la data prezentei, nu i s-a comunicat rezoluția

adoptată, încălcându-se astfel prevederile art.

277 C. proc. pen.

În dovedirea

plângerii petiționarul a depus la dosar copia adresei nr. 5476/1381/VIII/1/2009

din 2 aprilie 2009 și copia plângerii împotriva rezoluției din 2 aprilie 2009

ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de

urmărire penală și criminalistică.

La dosarul

cauzei a fost depusă lucrarea nr. 5476/1381/VIII/1/2009 a Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire

penală și criminalistică, la care se află atașat

dosarul nr. 9465/1/2008 al Înaltei Curți

de Casație și Justiție având ca

obiect plângerea petiționarului împotriva magistratului procuror N.D.A.

Examinând

lucrările dosarului, se constată că prin rezoluția nr.

5476/1381/VIII/1/2009 din 19 martie 20009 a Parchetului de pe lângă

Înalta Curte

de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și

criminalistică s-a respins ca

neîntemeiată

plângerea formulată de petiționarul A.I.

În motivarea

rezoluției s-a arătat că la data de 10 noiembrie 2008, în plângerea adresată

Înaltei Curți de Casație și Justiție și trimisă spre competentă soluționare

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, petiționarul a

solicitat cercetarea penală a magistratului N.D.A., procuror în cadrul

Secției de urmărire penală și criminalistică,

pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz

în serviciu contra intereselor

persoanelor, favorizarea infractorului și fals intelectual.

Petiționarul a

mai susținut că parchetul de face vinovat de încălcarea

dispozițiilor prev. de art. 275 - 277 C. proc. pen. deoarece până la

data depunerii

plângerii nu i-a fost

comunicată rezoluția din dosarul nr. 686/P/2008 în care se fac

cercetări

privind procurorul menționat mai sus și că prin încălcarea tuturor prevederilor

legale s-a urmărit protejarea infracțiunilor săvârșite de diverși magistrați.

S-a mai arătat în motivarea rezoluției că în cauză nu sunt întrunite

condițiile

prevăzute

de dispozițiile art. 222 C. proc. pen. și art. 223 C. proc. pen. privind

plângerea sau denunțul, simplele afirmații

nefiind de natură să conducă la

concluzia că

a fost săvârșită o faptă penală, atâta vreme cât la soluționarea acestora

au

fost avute în vedere actele aflate la dosarul cauzei și dispozițiile legale

aplicabile în materie.

Plângerea petiționarului A.I. este inadmisibilă.

Potrivit dispozițiilor art. 278/1 C. proc. pen. „ După respingerea

plângerilor

făcute conform art.

275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale

sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de

clasare, de scoatere de sub urmărire

penală sau de încetare a urmăririi

penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale

căror interese legitime sunt vătămate pot face

p

lângere, în termen de

20 zile de la data comunicării de către procuror a modului

de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278 la

judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni,

potrivit legii,

competența să judece cauza în primă instanță."

Din analiza conținutului rezoluției nr. 5476/1381/VIII/1/2009 din 19

martie

20009 a Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și

criminalistică, rezultă că procurorul nu a dat nicio soluție din cele expres

prevăzute de lege în conținutul dispozițiilor art. 278/1 alin. (1) C. proc.

pen.

În plus, rezultă

că petiționarul se plânge că până la data depunerii plângerii

nu i s-a comunicat rezoluția din dosarul nr.

686/P/2008, solicitând să i se asigure dreptul constituțional prevăzut de art.

52/48 din Constituția României, astfel că în cauză nu sunt întrunite condițiile

prev. art. 222 C. proc. pen. pentru declanșarea procesului penal și investirea

organelor de urmărire penală cu privire la săvârșirea

unei infracțiuni.

Ca atare, Înalta

Curte constată că plângerea petiționarul A.I., adresată instanței de judecată,

în condițiile inexistenței unei soluții , din cele

prevăzute de dispozițiile art. 278/1 C. proc. pen., apare ca fiind

inadmisibilă și

urmează a fi respinsă.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiționarul va fi obligat

la plata

cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H

O T Ă R Ă Ș T E

Respinge

ca inadmisibilă plângerea formulată de petiționarul A.I., împotriva rezoluției

nr. 5476/1381/VIII/1/2009 din 19 martie 2009 a Parchetului de

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

Secția de urmărire penală și criminalistică.

Obligă

petiționarul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică

azi 26 iunie 2009.