ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7163/2007

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 19

octombrie 2001, reclamanta C.P. a solicitat instanței, în contradictoriu cu

Ministerul Finanțelor Publice și SC B.T. SA, obligarea pârâților de a-i

restitui în deplină proprietate, imobilul din București, fostă proprietate a

autorului său I.C.M.

Investit cu soluționarea litigiului,

Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin sentința nr. 1432 din 25 septembrie

2001, a admis excepția lipsei calității procesuale active – invocată de pârâta SC

B.T. SA - și în consecință a respins acțiunea, ca fiind formulată de o persoană

fără calitate procesuală activă.

A respins totodată cererea de

suspendare formulată de reclamantă, în baza dispozițiilor art. 47 din Legea nr.

10/2001.

A obligat-o pe reclamantă să

plătească pârâtei SC B.T. SA, suma de 1.000.000 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, prima

instanță a reținut că reclamanta nu a făcut dovada identității dintre titularul

dreptului subiectiv dedus judecății și persoana care pretinde a deține acest

drept, cu atât mai mult cu cât la dosar nu există un titlu de proprietate

asupra imobilului, al persoanei despre care reclamanta pretinde că ar fi fost

proprietarul acestuia.

Totodată, s-a apreciat că excepția

lipsei calității procesuale active, analizată, este prioritară față de cererea

de suspendare a cauzei formulată în baza art. 47 din Legea nr. 10/2001.

În ce privește solicitarea pârâtei SC

B.T. SA, de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată

reprezentând onorariul de avocat, instanța a făcut aplicațiunea art. 274 alin.

(3) C. proc. civ., apreciind că suma de 1.000.000 lei vechi este suficientă în

raport de complexitatea cauzei dedusă judecății și activitatea de reprezentare

juridică depusă în vederea soluționării litigiului.

Prin decizia nr. 58/A din 29

ianuarie 2007, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze

cu minori și de familie, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă și

admițând apelul pârâtei SC B.T. SA, a schimbat în parte sentința în sensul că a

obligat-o pe reclamantă la plata cheltuielilor de judecată în sumă de

50.000.000 lei (ROL) către pârâtă.

A menținut celelalte dispoziții ale

sentinței.

Pentru a decide astfel, instanța de

control judiciar a reținut în esență că sentința civilă nr. 1036 din 14

septembrie 1999, dată de Curtea de Apel București, secția de contencios

administrativ, invocată de reclamantă în sprijinul cererii sale, nu face dovada

calității de moștenitoare a acesteia după defunctul I.C.M., neputând deci

constitui o legitimare procesuală, în cauză.

Cât privește pretinsa încălcare a

dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 10/2001, s-a reținut că instanța de fond a

procedat corect la respingerea cererii de suspendare întrucât textul este

aplicabil doar acțiunilor care se aflau în curs de judecată la data intrării în

vigoare a Legii nr. 10/2001.

Referitor la criticile formulate de

apelanta pârâtă s-a reținut că, onorariul achitat de aceasta avocatului

reflectă și valoarea imobilului în litigiu astfel că reducerea acestuia în baza

art. 274 alin. (3) C. proc. civ., la 1 milion de lei vechi, nu corespunde

complexității și importanței cauzei, atât pentru pârâta SC B.T. SA cât și

pentru activitatea avocatului ales.

În cauză, a declarat recurs în

termen legal reclamanta C.P. care, fără a indica temeiul juridic pe care-și

întemeiază calea extraordinară de atac, susține în esență că acțiunea a fost

greșit respinsă, nefiind avută în vedere sentința civilă nr. 1036/1999 a Curții

de Apel București, prin care i s-a respins ca nefondată acțiunea prin care a

solicitat o copie de pe testamentul olograf din 14 februarie 1933 întocmit de

numitul I.C.M.

Totodată, recurenta mai solicită și

„anularea” dispoziției vizând obligarea sa la plata sumei de 50.000.000 lei, cu

titlu de cheltuieli de judecată.

Recursul urmează a se respinge ca

nefondat în considerarea următoarelor argumente.

Prin sentința civilă nr. 1036 din 14

septembrie 1999 Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a

respins cererea reclamantei C.P., formulată în contradictoriu cu Arhivele

Naționale, având ca obiect eliberarea unor acte, respectiv copii testamentare,

reținându-se că nu s-a făcut dovada vătămării reclamantei într-un drept al său

recunoscut de lege prin necomunicarea actelor cerute, atâta vreme cât aceste

acte nu se găsesc în depozitarea Arhivelor Naționale.

Această hotărâre judecătorească,

pronunțată de altfel în acord cu dispozițiile legii, nu produce nici un efect

juridic de natură să-i confere reclamantei, astfel cum aceasta susține,

calitatea de moștenitoare a defunctului I.C.M.

De altfel, reclamanta nu a depus, în

sprijinul susținerilor sale, nici un act de stare civilă sau certificat de

moștenitor care să ateste legătura sa de rudenie, respectiv calitatea de

succesoare a fostului proprietar al imobilului.

În consecință, în mod corect

acțiunea a fost respinsă ca fiind promovată de o persoană fără calitate

procesuală activă.

Cât privește cuantumul onorariului

de avocat, instanța de control judiciar a reținut corect că acesta trebuie

raportat și la valoarea imobilului în litigiu, activitatea avocatului

nerezumându-se, în speță, doar la dosarul aflat pe rolul instanței ci și la

cercetarea unor documente aflate în posesia unor instituții de stat, aferente

perioadei de după anul 1933, când se pretinde că ar fi fost întocmit

testamentul.

Nu în ultimul rând, trebuie avută în

vedere și decizia nr. 3564/1999 a Uniunii Avocaților din România care a

stabilit onorarii minimale, pentru cauzele civile a căror valoare este mai mare

de 500 milioane de lei vechi.

Așa fiind, în mod corect s-a reținut

că reducerea onorariului în baza art. 274 alin. (3) C. proc. civ. la 1 milion

de lei vechi, nu reflectă complexitatea și importanța cauzei atât pentru pârâta

SC B.T. SA cât și pentru activitatea avocatului ales.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta C.P.

împotriva deciziei nr. 58/A din 29 ianuarie 2007 a Curții de Apel București, secția

a III–a civilă.

Obligă pe recurentă la plata sumei de

1.000 lei cheltuieli de judecată către intimata SC B.T. SA

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 octombrie 2007.