ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 755/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 755/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 616/CM din 23 martie 2009, Tribunalul Argeș, secția civilă, a admis în parte acțiunea formulată de D.F.I., în contradictoriu cu SC P.S.V.C. SA și a obligat pârâta să-i plătească reclamantului suplimentările de drepturi salariale cuvenite și neacordate cu ocazia sărbătorilor de Paști și Crăciun, potrivit art. 168 alin. (1) din Contractul colectiv de muncă, în funcție de salariul de bază mediu pe unitate, din care se vor deduce contribuțiile aferente impozitului și bugetelor de asigurări sociale, pentru perioada 23 ianuarie 2006 – 12 aprilie 2008, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva hotărârii pronunțată în primă instanță, pârâta SC P.S.V.C. SA a declarat recurs iar până la soluționarea acestuia a solicitat, în conformitate cu art. 300 alin. (2), raportat la art. 300 alin. (3) C. proc. civ., suspendarea executării sentinței recurate. Sesizată cu judecarea recursului și a cererii de suspendare a executării hotărârii recurate, Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea dată în camera de consiliu la 27 iulie 2009, a respins cererea de suspendare, reținând că recurenta nu s-a conformat cerințelor art. 403 alin. (4) C. proc. civ., care impuneau depunerea unei cauțiuni, în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii, care este evaluabilă în bani.
Împotriva acestei încheieri, SC P.S.V.C. SA, prin reprezentant R.V.A.I.S.S.P.S.L.L., a declarat recurs, invocând dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora de la data deschiderii procedurii insolvenței, se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția căilor de atac declanșate de debitor. Recursul este inadmisibil, urmând a fi respins ca atare, în considerarea argumentelor ce succed. Potrivit dispozițiilor art. 300 alin. (2) C. proc. civ., la cerere, instanța sesizată cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executării hotărârii recurate și în alte cazuri decât cele la care se referă alin. (1). Conform alin. (3) al textului, teza finală, dispozițiile art. 403 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.
Art. 403 alin. (3) C. proc. civ., dispune că asupra cererii de suspendare, formulată potrivit alin. (1) și (2), instanța, în toate cazurile, se pronunță prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat. Din situația de fapt redată în cele ce preced rezultă însă, că cererea de suspendare a fost formulată în calea extraordinară de atac a recursului, situație în care dispozițiile art. 403 alin. (3) C. proc. civ., trebuie interpretate în concordanță cu normele și principiile de drept care guvernează căile de atac, în reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Or, în cauză, asupra cererii de suspendare a executării unei hotărâri judecătorești s-a pronunțat o instanță investită cu soluționarea recursului și care, în finalizarea litigiului dintre părți, urmează să pronunțe o hotărâre irevocabilă, nesusceptibilă de un nou recurs.
Drept consecință, și hotărârea, aceleiași instanțe, dată în cererea de suspendare a executării, accesorie recursului, nu poate fi decât irevocabilă, calitate ce-i este conferită de însăși decizia prin care se va soluționa recursul. Într-o interpretare contrară, s-ar ajunge la un paradox, în total dezacord cu legea, în care, litigiul de fond să fie finalizat printr-o hotărâre irevocabilă a curții de apel, în timp ce o cerere accesorie (cum este, în speță, cererea de suspendare a executării, hotărârii definitive, supusă recursului) să poată fi finalizată, doar de instanța ierarhic superioară celei investite cu soluționarea căii extraordinare de atac. Față de cele ce preced, recursul declarat de intimata pârâtă, va fi respins, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâta SC P.S.V.C. SA împotriva încheierii din 27 iulie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 februarie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.