ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.11.2011

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7900/2011

HOTĂRÂRE
04.11.2011
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7900/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra cauzei civile

de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 452/CM din 6

februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, în Dosar nr.

3725/109/6 februarie 2009 s-a admis acțiunea formulată de reclamantul T.N.

împotriva pârâtei SC P. SA care a fost obligată să îi plătească drepturile

salariale suplimentare neacordate, reprezentând prima de Crăciun pentru anul

2005 și primele de Paște și Crăciun pentru anii 2006 și 2007, în raport de

perioada efectiv lucrată de reclamant, drepturi ce se vor calcula în funcție de

salariul de bază mediu la nivelul unității pârâte, din care vor fi deduse

contribuțiile corespunzătoare pentru C.A.S., C.A.S.S., șomaj și impozit și se

vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.

Împotriva acestei

sentințe, pârâta SC P. SA a promovat recurs, criticând soluția pentru

nelegalitate și netemenicie, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel

Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări

sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

În fața instanței de

recurs, la termenul de judecată din 16 decembrie 2009, recurenta pârâtă a

invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 222, art. 282 C.

muncii, ale art. 73 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor

colective de muncă și a art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 a sindicatelor.

Prin Încheierea din

27 ianuarie 2010, instanța de recurs a respins cererea de sesizare a Curții

Constituționale cu excepția anterior menționată, apreciind că dispozițiile

criticate pentru neconstituționalitate nu au legătură cu soluționarea cauzei.

Împotriva acestei

încheieri, recurenta pârâtă a formulat recurs, calea de atac fiind înregistrată

pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală.

La termenul din 17

septembrie 2010 soluționarea recursului a fost suspendată în temeiul

dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. pentru lipsa părților, în

condițiile în care niciuna dintre ele nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Din oficiu, la 27

septembrie 2011 pricina a fost repusă pe rol în vederea discutării perimării la

termenul de azi, 4 noiembrie 2011.

Potrivit art. 248

alin. (1) C. proc. civ., incident în cauză, „orice cerere de chemare în

judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de

reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor,

dacă a rămas în nelucrare din vina părții mai mult de un an”.

Perimării i s-a

atribuit o natură juridică mixtă, în sensul că reprezintă atât o sancțiune

procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, cât și o

prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței vreme îndelungată în

judecată.

Reglementată ca o

excepție de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind

judecata, excepția de perimare este dirimantă, întrucât scopul admiterii sale

este stingerea procesului în faza în care acesta se află și este absolută,

întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul

părților dar și în interesul unei bune administrări a actului de justiție.

Pentru a interveni

însă perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a

procesului se datorează culpei părții, existând în acest sens o prezumție

simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruință în judecată în intervalul de

timp reglementat de lege.

În speță, de la data

suspendării judecății, respectiv, 17 septembrie 2010, și până la data repunerii

pe rol din oficiu, și anume, 27 septembrie 2011, niciuna din părți nu a

întrerupt cursul perimării, lăsând în nelucrare recursul.

Față de cele ce

preced, având în vedere că lăsarea cauzei în nelucrare se datorează culpei

părții, Înalta Curte constată incidența art. 248 alin. (1) C. proc. civ. și

perimarea recursului.

Constată perimat

recursul declarat de pârâta SC P. SA împotriva Încheierii de ședință din 27

ianuarie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de

familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 4 noiembrie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-12-08
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3122/2010
A supra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 662 din 30 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, a fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamanții I.G., A.M.M., B.C., B.N.P., B.I.D., B.M., B.M., ș.a., și
ÎCCJ 2011-02-24
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1668/2011
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 29 februarie ș.a., au solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC P. SA, obligarea acesteia să le plătească drepturile salariale cuvenite și neacordate, repreze
ÎCCJ 2012-05-11
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3259/2012
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 130/ CM din 26 ianuarie 2009 a Tribunalului Argeș, pronunțată în Dosarul nr. 2725/109/2008, a fost admisă excepția prescrierii dreptului material la acțiunea promo
ÎCCJ 2010-10-27
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5580/2010
Asupra recursului constată următoarele: Prin sentința nr. 155/CM din 30 ianuarie 2009, Tribunalul Argeș, secția civilă, a admis excepția autorității de lucru judecat și, în consecință, a respins acțiunea formulată de D.V., Z.I. și D.B.S. A
ÎCCJ 2010-02-09
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 755/2010
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 616/CM din 23 martie 2009, Tribunalul Argeș, secția civilă, a admis în parte acțiunea formulată de D.F.I., în contradictoriu cu SC P.S.V
Sursă