ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 546/2010

Asupra

recursului de față,

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

plângerea penală adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, numita O.C.

a solicitat cercetarea numitului H.D. aspectul săvârșirii infracțiunilor de

fals material în înscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.) și uz de fals ( art. 291

C. pen.), constând în aceea că sus-numitul ar fi contrafăcut semnătura

defunctei C.O. de pe contractul de întreținere autentificat la Biroul Notarului

Public M.C.P. sub nr. 1462 din 22 iunie 2005 și ulterior ar fi folosit acest

înscris în calitate de dobânditor.

Parchetul

de pe lângă Judecătoria Brașov, și-a declinat competența în favoarea

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov , apreciind că se impune

efectuarea de cercetări și față de notarul public M.C.P. sub aspectul

săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.

246 C. pen.) și fals intelectual (art. 289 C. pen.).

Prin

Rezoluția nr. 24/P/2009 din 18 august 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Brașov, s-a dispus, în baza art. 228 alin. (4), raportat la art. 10 lit. a)

C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de intimații:

- M.C.P.

sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor (art. 246 C. pen.) și fals intelectual (art. 289 C. pen.);

- H.D.

aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale (art.

288 C. pen.) și uz de fals (art. 291 C. pen.).

Din

cercetările efectuate a rezultat următoarea situație de fapt:

În

cursul anului 2005, defuncta O.C. a hotărât împreună cu nepotul său H.D. să

încheie un contract de întreținere având ca obiect nuda proprietate asupra

apartamentului situat în Brașov, și respectiv asigurarea întreținerii

transmițătoarei

până la decesul acesteia.

Pentru autentificarea actului respectiv au

apelat la notarul public M.C.P.,

care după ce a verificat identitatea părților, documentația precum și prezenta

martorilor B.C. și S.E. a autentificat prezentul act.

S-a

reținut că faptele reclamate nu există, din concluziile Raportului de

constatare tehnico-științifică de natură grafică nr. 184021 din 30 iulie 2009

rezultând că semnăturile de la rubricile transmițătoare din cele 2 exemplare

ale contractului de întreținere puse la dispoziția expertului au fost executate

de aceeași persoană care a executat semnăturile neliterare pe numele C.O.

Împotriva

sus-identificatei rezoluții petiționara a formulat, în termen legal, plângere

conform art. 278 C. proc. pen., plângere care a fost respinsă, ca nefondată,

prin Rezoluția nr. 743/

II

/2/2009 din 18 septembrie 2009 a

Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

Ca

urmare, nemulțumit, petiționara s-a adresat cu plângere

instanței de judecată competente, în baza art. 278

1

C. proc.

pen.

Prin sentința

penală nr. 103/ S din 16 noiembrie 2009, Curtea de Apel Brașov, secția penală

și pentru cauze cu minori, a respins ca nefondată plângerea formulată de

petiționara împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, cu motivarea

că faptele reclamate nu există, că defuncta O.C. s-a prezentat în fața

notarului public M.C.P. și a semnat personal contractul o de întreținere

autentificat sub nr. 1462 din 22 iunie 2005.

Î

mpotriva

sentinței sus-menționate, petiționara O.C. a declarat recursul de fată.

Recursul nu este fondat.

Examinând

sentința atacată în raport cu motivele invocate în scris (f.2-5) precum și din

oficiu, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, Înalta Curte constată

că soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimații M.C.P. și H.D. - soluție

adoptată prin Rezoluția nr. 24/P/2009, din 12 august 2009 a Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Brașov și confirmată atât prin Rezoluția nr. 743/II/2/

2009 din 18 septembrie 2009 a Procurorului General al aceluiași Parchet cât și

de prima instanță, este temeinică și legală, din moment ce nu au putut fi

identificate elemente ale infracțiunilor prevăzute art. 246, art. 289, art. 288

alin. (1) și de art. 291 C. pen., infracțiunii ce ar fi fost săvârșite de

aceștia.

Nemulțumirea

petentei cu privire la faptul că mama sa a înstrăinat un apartamentul ,

reducându-se astfel masa succesorală sperată de moștenitori, nu poate implica

răspunderea penală a notarului public și a numitului H.D. atâta timp cât, din

actele premergătoare efectuate în cauză, nu s-au putut contura indicii sau date

certe privind săvârșirea faptelor sesizate.

Așa cum

s-a arătat, din raportul de constatare tehnico-științifică grafică a rezultat

că cele două semnături de la rubricile transmițătoare din cele două exemplare

ale contractului de întreținere au fost executate de aceeași persoană, că

respectivul contract a respectat condițiile de formă și fond, că, cauza

contractului a fost licită și morală nefiind prohibită de lege sau contrară

bunelor moravuri, O.C. avea discernământ nealterat iar consimțământul a fost

valabil exprimat.

Față de cele expuse, în cauză neconstatându-se

motive care

să justifice casarea sentinței instanței de fond și, pe cale

de consecință , desființarea rezoluției procurorului, Înalta Curte, în

conformitate cu prevederile art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de petiționara O.C.

În

temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiționară va fi obligată

la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de petiționara O.C.

împotriva

sentinței penale nr. 103/S din 16 noiembrie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția

penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurenta petiționară la plata

sumei de 200 lei, cu titlu

de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 12 februarie 2010.