ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.05.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1836/2010

HOTĂRÂRE
20.05.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1836/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Tribunalul Comercial Mureș, prin sentința nr. 648

din 6 martie 2009, a respins cererea de chemare în judecată formulată

de reclamanții N.A. și K.G. în contradictoriu cu pârâta SC N.C. SRL,

având ca obiect obligația de a face.

În fundamentarea acestei

soluții, instanța de fond a reținut că potrivit listingului

eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul

Mureș și a statutului SC N.C. SRL, numitul O.I. are atât calitatea de

asociat cât și cea de administrator, iar sediul social al

societății este declarat la adresa din Târnăveni, județul

Mureș.

Reclamanții au solicitat

obligarea pârâtei, prin organele sale, la modificarea actelor constitutive ale

societății, în sensul schimbării sediului social la o altă

adresă decât la cea care este declarată, deoarece în prezent spațiul

este deținut fără titlu.

S-a constatat că cererea de

chemare în judecată nu se încadrează în dispozițiile art. 48 din

Legea nr. 31/1990, deoarece acțiunea în regularizare reglementată de

acest text de lege vizează doar neregularitățile prevăzute

de art. 46 și art. 47 din lege, adică acele situații în care

actul constitutiv nu cuprinde mențiunile prevăzute de lege ori

cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziție imperativă a

legii sau când nu s-a îndeplinit o cerință legală pentru constituirea

societății.

În speță reclamanții

nu invocă vreo neregularitate legală de constituirea

societății pârâte, ci faptul că actul de folosință

asupra spațiului unde este declarat sediul social a fost reziliat la data de

18 aprilie 2005, adică o împrejurare ulterioară constituirii

societății.

Reclamanții au invocat și

dispozițiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, însă procedura

prevăzută de acest text este o procedură de competența

judecătorului delegat la registrul comerțului.

Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția

comercială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr.

70/A din 2 noiembrie 2009 a respins apelul declarat de reclamanții N.A.

și K.G. împotriva sentinței civile nr. 648 din 6 martie 2009 a

Tribunalului Comercial Mureș, fiind preluate în esență toate

argumentele primei instanțe.

Împotriva deciziei nr. 70/A din 2

noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția

comercială de contencios administrativ și fiscal, au promovat recurs

reclamanții, care au criticat pentru nelegalitate și netemeinicie

această hotărâre judecătorească, solicitând în temeiul art.

304 pct. 5 și 9 C. proc. civ., în principal admiterea recursului, casarea

deciziei atacate și trimiterea spre rejudecare a cauzei la prima

instanță, iar în subsidiar admiterea recursului cu consecința

modificării în tot a deciziei în sensul admiterii acțiunii așa

cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de recurs

s-a evocat că prima instanță, după încheierea dezbaterilor

a dispus amânarea pronunțării pentru data de 6 martie 2009, deși

pârâta a depus la data de 2 martie 2009 concluzii scrise prin care a cerut

repunerea cauzei pe rol și în subsidiar respingerea acțiunii. Prin

soluționarea cererilor pârâtei fără citarea sau înfățișarea

părților, în absența reclamanților, hotărârea este

nulă, fiind dată cu încălcarea dispozițiilor art. 85 C.

proc. civ., a principiului contradictorialității și al dreptului

la apărare.

De asemenea nu au fost luate în

considerație îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 25 din

Legea nr. 26/1990.

Înalta Curte, analizând materialul

probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse de

reclamanți, prin cererea de recurs, constată că acestea sunt

nejustificate, urmând a respinge ca nefondat recursul pentru următoarele

considerente.

Este de necontestat că art. 6 pct.

1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului consacră, într-o

largă accepție, asigurarea și recunoașterea, aplicarea

universală și efectivă a obligației de a fi respectate

drepturile omului, prin aceea că orice persoană are dreptul la

judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a

cauzei sale, de către o instanță independentă și

imparțială, instituită de lege care va hotărî asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter

civil.

În soluționarea cauzei, atât

instanța de fond cât și cea de apel au dovedit pe deplin că au

respectat cu rigurozitate spiritul european al echității juridice,

ținând cont de toate garanțiile conferite privitoare la exercitarea

dreptului la apărare, a principiului contradictorialității

și al egalității armelor în procesul civil.

De remarcat că, în baza rolului

activ al instanței, conferit de dispozițiile art. 129 C. proc. civ.,

din oficiu a fost administrată proba cu acte, respectiv relații de la

O.R.C. de pe lângă Tribunalul Mureș, vizând situația

juridică a societății pârâte.

Mai mult, a fost făcută

aplicarea dispozițiilor art. 156 alin. (1) C. proc. civ., la termenul din

30 ianuarie 2009 fiind admisă cererea de amânare a cauzei făcută

de pârâtă, iar la 27 februarie 2009, fiind încheiată cercetarea

judecătorească, s-a dispus amânarea pronunțării pentru 6

martie 2009.

Nici cu această ocazie nu i-a

fost îngrădit dreptul la apărare al pârâtei, ea având posibilitatea

de a depune note scrise, lucru care s-a și realizat.

Amplu motivat și bine

argumentat, cererea de repunere pe rol a pârâtei a fost respinsă, deoarece

după încheierea dezbaterilor părțile nu mai pot ridica

excepții și formula cereri noi.

Reclamanții nu au fost cu nimic

prejudiciați de modul desfășurării procesului, dreptul la

apărare și respectarea principiului contradictorialității

fiind respectate în egală măsură ambelor părți.

Corect s-a apreciat că

dispozițiile art. 204 și art. 192 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

stabilesc că modificarea actelor constitutive ale societății se

poate face doar de către adunarea generală a asociaților,

reclamanții neputând interveni cu acest scop.

Au fost examinate și criticile

reclamanților vizând aplicarea dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 26/1990,

constatând că nu sunt aplicabile în acest cadru procesual.

Pentru aceste rațiuni,

urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții N.A.

și B.R. împotriva deciziei nr. 70/A din 2 noiembrie 2009

pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția

comercială și de contencios administrativ, nefiind îndeplinită

nici o cerință din cele prevăzute de dispozițiile art. 304 C.

proc. civ.

Respinge recursul declarat de

reclamanții N.A. și B.R. împotriva deciziei nr. 70/A din 2 noiembrie

2009 pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția

comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședința publică, astăzi 20 mai 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-10-29
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2640/2009
cu societatea pe care o reprezintă. Mai susține recurentul că prin cererea din 19 iulie 2006 a solicitat convocarea A.G.A. pentru numirea unui acționar care să reprezinte societatea privitor la constatarea nulității absolute a deciziei admi
ÎCCJ 2011-03-30
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1363/2011
față de data înmatriculării societății pârâte: 25 iunie 1991 și data sesizării instanței: 23 mai 2006, atât în situația în care ar fi calificată ca fiind o acțiune în regularizare în raport cu neregularitățile invocate, constatate după înma
ÎCCJ 2010-12-09
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2765/2011
Asupra recursurilor de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 8529 din 09 septembrie 2010, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins, ca neîntemeiate, atât ac
ÎCCJ 2011-01-11
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 15/2011
cat, respectiv sentința civilă nr. 6710 din 12 decembrie 2008 a Judecătoriei Târgu - Mureș rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 698 din 26 noiembrie 2009 Tribunalul Mureș, secția civilă, prin care s-a declinat competența de sol
ÎCCJ 2009-02-04
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 276/2009
țământului societății cu privire la gajarea sediului social, ceea ce atrage nulitatea absolută a acestora, situație în care, în mod nejustificat, prima instanță a înlăturat apărările întemeiate pe dispozițiile art. 948 pct. 2 C. civ. Cu ref
Sursă