ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3340/2009

Deliberând asupra recursurilor de față pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele:

a) pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 rap. la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. (faptă comisă în noaptea de 30 septembrie - 1 octombrie 2006 împotriva părții vătămate L.I.) condamnarea inculpatului C.I.  la pedeapsa principală de 7 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe durata de 2 ani [conform art. 71 alin. (1) și (2) C. pen. în perioada executării pedepsei principale i-a fost interzisă inculpatului și exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă accesorie];

b) pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire prevăzute de art. 180 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și respectiv art. 180 alin. (1) C. pen., (fapte comise în aceleași împrejurări arătate la pct. a împotriva părților vătămate L.I. și L.L.) condamnarea: (i) în primul caz, privind lovirea părții vătămate L.I., a inculpatului C.V. (recidivist postcondamnatoriu potrivit art. 37 lit. a) C. pen. pentru care în baza art. 61 alin. (1) C. pen. a fost menținută liberarea condiționată în executarea condamnării anterioare la pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 202 din 3 iunie 2001 a Judecătoriei Tg. Bujor  la pedeapsa de 1.000 lei amendă penală și a coinculpaților, infractori primari, C.M. ; C.I.; C.T.  și N.G.I.

, la pedeapsa de 700 lei amendă penală, fiecare, iar; (ii) în cel de-al doilea caz privind lovirea părții vătămate L.L. a coinculpaților C.M. și C.R. și la pedeapsa de 300 lei amendă penală, fiecare [în final, prin contopire în baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. c) C. pen. dispunându-se ca inculpații C.M. și C.T. să execute ca pedeapsă rezultantă, pedeapsa mai grea de câte 700 lei amendă, sporită la 750 lei amendă penală fiecare].

În baza art. 88 C. pen., a fost dedusă pedeapsa principală aplicată inculpatului C.V. reținerea de 24 ore, în ziua de 20 octombrie 2006.

Pe latura civilă în conformitate cu dispozițiile art. 14 și urm. C. proc. pen. și art. 998, 999 și 1003 C. civ. au fost obligate la despăgubiri civile după cum urmează:

(i) suma de 1.959,80 lei reprezentând cheltuieli ocazionate de spitalizarea părții vătămate L.I., către Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați, inculpatul C.V. singur;

(ii) suma de 131,53 lei, cheltuieli ocazionate de spitalizarea părții vătămate L.L., către aceeași parte civilă, coinculpații C.M. și C.T. în solidar;

(iii) sumele de 1.000 lei daune materiale și 10.000 lei daune morale către partea civilă L.I., inculpatul C.V. singur, respectiv suma de 2.000 lei daune morale către aceeași parte civilă, coinculpații C.M., C.V., C.I., C.T. și N.G.I. în solidar [luându-se act totodată că persoana vătămată L.L. nu s-a constituit parte civilă în cauză].

În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații C.V. la plata sumei de 1.500 lei, iar coinculpații C.M., C.V., C.I., C.T. și N.G.I. la plata sumei de 100 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Hotărând rezolvarea acțiunilor penale prin condamnare cu privire la toți inculpații în cauză prima instanță a constatat că faptele ilicite ce au fost atribuite inculpaților în vederea începerii urmăririi penale referitor la care a fost ulterior dispusă trimiterea în judecată prin rechizitoriul nr. 1858/P/2006 din 15 martie 2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, respectiv:

a) în noaptea de 30 septembrie - 1 octombrie 2006 în timp ce se întorcea de la discotecă spre domiciliu partea vătămată L.I., care era însoțit de soția acestuia L.L., a fost lovită intempestiv de 2 ori cu o secure în cap, suferind leziuni traumatice ce i-au pus viața în primejdie, de către inculpatul C.V. (în conexiune cu dispozițiilor art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i) C. pen.);

b) fiind căzut în stradă urmare agresiunii anterior arătate aceiași parte vătămată a fost lovită cu pumnii și picioarele iar în continuare de inculpatul C.V. și coinculpații C.V., C.M., C.I., C.T. și N.G.I.,cauzându-i-se astfel și vătămări ale integrității corporale ce au necesitat pentru vindecare 4-5 zile de îngrijiri medicale (în conexiune cu incriminarea din art. 180 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.);

c) în împrejurările amintite și partea vătămată L.L., a fost lovită cu pumnii și picioarele de către coinculpații C.M. și C.T. cauzându-i-se suferințe fizice ce nu au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale (în conexiune cu incriminarea din art. 180 alin. (1) C. pen.);există ca atare și realizează elementele constitutive ale infracțiunilor sus-menționate ce au fost săvârșite de inculpați în următoarele împrejurări.

Inculpații și părțile vătămate sun consăteni cu toții locuind în comuna

Fârtănești, sat Fârtănești, județul Galați; partea vătămată L.I. și frații săi cunoscuți în sat sub porecla ai lui G. se aflau în relații apropiate și chiar se vizitau cu familia inculpaților C.V., C.M., C.V., C.I. și ceilalți coinculpați în cauză.

În seara zilei de 30 septembrie 2006 părțile vătămate L.I. și L.L. au plecat la discoteca organizată în satul Fârtănești, județul Galați. În drum spre discotecă părțile vătămate s-au oprit la barul

de martorul B.P., cu care sunt rude. Aici se aflau și martorii G.C., B.D., P.E. și L.C., fratele părții vătămate L.I.. Martorii au ieșit pe

terasa

barului pentru a-și consuma băuturile cumpărate. La

puțin timp, la bar au venit inculpații C.V. și C.M.

Aceștia și-au cumpărat băuturi alcoolice și au mers și ei pe terasa barului. La un moment dat, fără motiv, inculpatul C.M., care se afla în stare de ebrietate, s-a legat de martorul G.C., amenințându-l că dacă nu pleacă acasă îl va bate. A intervenit verbal martorul B.D., încercând să aplaneze conflictul. Drept urmare, inculpatul C.V., care se afla și el în stare de ebrietate, s-a dus lângă B.D. și a început să-l lovească cu palmele peste față și peste cap. Atunci, martorul L.C., prieten cu martorul, s-a așezat între el și inculpat, cerându-i acestuia din urmă să stea liniștit. Inculpatul s-a enervat și a început să se răstească la partea vătămată. În aceste împrejurări, pentru a pune capăt conflictului, patronul barului le-a cerut tuturor să plece.

Astfel, atât martorii și părțile vătămate, cât și inculpații, au plecat de la bar la discoteca din comuna Fîrțănești,deplasându-se separat. La puțin timp după ce au intrat în discotecă, inculpatul C.V. a vrut să se răzbune pe martorul B.D., încercând să-l lovească cu o sticlă în cap. Martorul B.D. a fost, însă, avertizat de martorul G.C. și s-a ferit. Inculpatul s-a uitat în spate să vadă cine l-a atenționat pe martor, moment de care B.D. a profitat și l-a lovit în zona gâtului, cu o sticlă spartă, pe inculpat, după care a fugit. Inculpatul C.M. a ieșit afară în căutarea martorului B.D., cu scopul de a-și răzbuna fratele. Partea vătămată L.I., care se afla în fața discotecii, văzându-l pe inculpatul C.M. foarte agitat și cu o sticlă spartă în mână, a încercat să-l liniștească și să-l împiedice să plece după martorul B.D. Atitudinea părții vătămate l-a enervat însă pe inculpatul C.M. care a început să-i adreseze acesteia injurii.

Negăsindu-l pe martorul B.D., inculpații C.M., C.V., C.T. și cu

martorele B.M. și B.C.A. au plecat spre casă. Când au ajuns în dreptul troiței de la gară, s-au întâlnit cu martorul P.E. și presupunând că acesta a fost trimis de martorul B.D. și de partea vătămată L.I. să vadă unde se află ei, l-au lovit toți trei cu pumnii și picioarele. Datorită intervenției martorei B.C.A., agresorii au încetat a-l mai lovi pe P.E., care a reușit să fugă. În continuare, inculpații și cele două martore au plecat spre casă, însă, pe drum, în fața locuinței primarului comunei, s-au întâlnit cu învinuiții C.V., N.G. și martorul M.G., care fuseseră anunțați telefonic de către o prietenă de cele întâmplate în discotecă, respectiv că fratele său a fost lovit de „alde G.". Când au fost informați inculpații C.V., N.G. și martorul M.G. se aflau la se aflau la discoteca din comuna Băleni. Drept urmare aceștia au venit imediat în comuna Fîrțănești cu o mașină marca D., de culoare roșie, în care se mai aflau martorii F.A. și S.M. Mașina cu care s-au deplasat inculpații a fost împrumutată de martorul F.A. de la numitul S.G. și era condusă de martorul S.M.

După ce a coborât din mașină inculpatul C.V. a verificat rana fratelui său, C.V., ocazie cu care acesta și inculpatul C.M., i-au spus că a fost bătut de „alde G.". în aceste împrejurări inculpatul C.V. le-a propus celorlalți să urce în mașină și să meargă să-i caute pe agresori. Cu excepția martorului M.G., care, fiind condamnat la pedeapsa închisorii cu suspendare condiționată, a refuzat, ceilalți au urcat în mașină și au plecat. Toate acestea s-au petrecut puțin după miezul nopții, în prezența martorelor B.M. și B.C.A.

Pe drum, auzindu-i pe inculpat și învinuit vorbind că vor să meargă la

domiciliul fratelui lor

I. și să se răzbune

pe B.D., martorul

S.M. le-a spus că poate să-i ducă doar până la dispensar, fiind susținut în acest sens și de martorul F.A. La dispensar, inculpatul C.V. și inculpații C.V., C.M., N.G. și C.T. au coborât din mașină. S-au deplasat cu toții la domiciliul inculpatului C.I. căruia i-au povestit ce s-a întâmplat inculpatul C.M. a luat de la domiciliu o secure și au plecat toți șase, pentru a se răzbuna pe B.D. Știind că acesta este prieten cu partea vătămată L.I. și martorul L.C., ce locuiesc în aceeași zonă a satului Fârțănești, inculpatul și învinuiții s-au deplasat spre regiunea unde locuiesc aceștia din urmă.

Între timp au plecat de la discotecă și părțile vătămate L.I. și L.L., în fața lor deplasându-se martora G.V., ce le este nepoată, și prietenul ei. Pe drum, părțile vătămate s-au oprit la barul martorului B.P. și au consumat câte un suc. Aici au stat o scurtă perioadă, după care și-au continuat drumul către casă. în fața locuinței martorei G.E., văzându-i la poartă pe martora G.V. și prietenul ei, părțile vătămate s-au să discute cu aceștia. La un moment dat, deoarece era târziu și era din altă localitate, prietenul martorei a plecat cu bicicleta. Părțile vătămate au mai rămas puțin cu martora G.V., după care au plecat spre casă, iar martora a intrat în curte.

Însă, pe drum în apropierea locuinței martorei G.E., părțile vătămate L.C. și L.L. s-au întâlnit cu inculpatul și învinuiții C.M., C.I., C.V., C.T. și N.G. Deoarece se cunoșteau foarte bine și zona era luminată de becurile aprinse la case, părțile vătămate i-au recunoscut pe inculpat și învinuiți, mai puțin pe învinuitul N.G.

Fără

a

-i

adresa vreun cuvânt, inculpatul C.V.

i

-a

aplicat părții vătămate L.I.,

o

lovitură cu securea

în

zona capului. Martora G.V., care tocmai intrase în curte,

a

auzit strigătele de ajutor ale părților vătămate și

a

ieșit imediat în stradă. Zona fiind luminată, martora G.V.

a

putut să-l vadă pe inculpatul C.V. lovind

-o

pentru

a

doua oară pe partea vătămată L.I. în zona capului. În acest timp, inculpații C.M. și C.T. au început să o lovească pe partea vătămată L.L. Încercând

să

se ferească de loviturile celor doi învinuiți pe care

i-

a

recunoscut, și totodată să-și protejeze ochelarii, partea vătămată L.L. și

-a

pus mâna la

ochi

și nu

a

reușit să vadă decât

o

secure ridicându-se. Urmare loviturii primite de la C.V., partea vătămată L.I.

a

căzut la pământ. Inculpatul împreună cu inculpații C.V., C.I.,

N.

G.,

urmați și de inculpații C.M. și C.T., din mâna cărora partea vătămată reușise să scape, au lovit

-o

în continuare pe partea vătămată L.I. cu pumnii și picioarele, între timp, martora G.V., urmată la oarecare distanță de

partea vătămată L.L.,

s

-au deplasat în fugă la domiciliul martorului L.C., situat în apropiere, și

i

-au cerut ajutorul. Strigătelor de ajutor ale părții vătămate L.L. și ale martorei G.V., care

s

-au reîntors la locul faptei împreună cu martorul L.C.,

i

-au determinat pe inculpați să înceteze acțiunea violentă și să părăsească în fugă locul faptei.

Întrucât, datorită loviturilor primite de la inculpați, starea părții vătămate era gravă, martora G.E., care ieșise și ea între timp în stradă, împreună cu martorii L.C. și G.V. au dus

-o

pe partea vătămată L.I. în locuința ei. În continuare, martora G.L., ce este sora părții vătămate

a

anunțat salvarea. În noaptea respectivă partea vătămată

a

fost transportată la Spitalul Județean Galați. Până la venirea salvării, partea vătămată L.I. și

-a

revenit puțin și

a

reușit să

-i

spună martorului L.C. să stea liniștit că

i

-a

recunoscut pe agresori ca fiind frații C. și cei doi prieteni ai acestora.

A doua zi, inculpatul C.V.

s

-a

internat în Spitalul Județean Galați pentru

a

-și trata leziunea ce

i

-a

fost

cauzată de B.D. Folosindu-se de acest prilej, inculpatul

a

început să

o

caute prin spital pe partea vătămată L.I., să vadă în ce stare se află. În cele din urmă inculpatul

a

reușit să

o

găsească pe partea vătămată și

i

-a

reproșat ceea ce

i

-a

făcut B.D.

Din raportul de constatare medico-legală rezultă că,

partea vătămată L.I. prezintă leziuni de violență ce au putut fi produse prin lovire cu corp contondent, cu margine alungită - plaga cranio-cerebrală frontală dreaptă și plaga contuză sprâncenară dreaptă - și lovire cu corp dur. Leziunile pot data din noaptea de 30 septembrie - 01 octombrie 2006. Pentru vindecarea plăgii cranio-cerebrale frontale drepte necesită 70-80 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare de la data producerii, dacă nu survin complicații. Restul leziunilor necesită 4-5 zile de îngrijiri medicale, pentru vindecare, de la data producerii. Plaga cranio-cerebrală frontală dreaptă cu fractura eschiloasă penetrantă duro-cerebral și dilacerare cerebrală, i-a pus în primejdie viața.

De asemenea, din certificatul medico-legal emis pe numele părții vătămate L.L., rezultă că aceasta nu prezintă semne de violență pe cap,corp și membre.

În cursul urmăririi penale au fost audiați în cauză cu respectarea garanțiilor procesuale prevăzute de art. 6, art. 70 alin. (2) și (3), art. 71 și 171 C. proc. pen. numai inculpatul C.V. și coinculpații C.V. și C.I. care au susținut în apărare că „de la discotecă (.) și-au continuat drumul către casă” iar „în noaptea de sâmbătă spre duminică nu m-am întâlnit cu L.I. și soția acestuia și nu am avut nici o altercație cu ei”; ceilalți inculpați nu au putut fi ascultați în legătură cu acuzațiile de lovire aduse acestora de părțile vătămate L.I. și L.L. fiind plecați în țară la muncă în străinătate fără a avea un domiciliu ales / comunicat în acest sens, situație juridică în care s-au aflat în cursul cercetării judecătorești toți inculpații în cauză și martorii în acuzare/apărare B.D., P.E.S.M., F.A., L.C. și M.G. În acest context procedural de natură a impune aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen., cererile de achitare în baza art. 10 lit. c) sau d) C. proc. pen. – pentru lipsa intenției de a suprima viața părții vătămate – formulate de inculpatul C.V. prin apărător ales și respectiv achitare în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru ceilalți coinculpați formulate în aceleași condiții procesuale au fost examinate și respinse motivat ca nefondate cu ocazia deliberării instanței în considerarea probelor în acuzare strânse la urmărirea penală astfel cum au fost administrate ulterior la cercetarea judecătorească atestând în mod convingător vinovăția penală a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor calificat și lovire ce formează obiectul judecății în cauză respectiv plângerile și declarațiile părților vătămate (f. 9-29) proces-verbal de cercetare la fața locului (f. 8) acte medicale și medico-legale (f. 24-30), declarațiile martorilor G.E., L.C., M.G., U.I.I., B.D., P.E., B.M., B.C.A., F.A. (f. 32-94) și declarațiile inculpaților C.V., C.V. și C.I. cu privire la incidentele anterioare săvârșirii infracțiunilor ce au avut loc între părți (f. 95-120).

Starea de recidivă post-condamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen. pentru inculpatul C.V. a fost stabilită în baza datelor înscrise în cazierul judiciar al acestuia (f. 117-121) evidențiind că a fost definitiv condamnat anterior prin sentința penală nr. 202 din 5 iunie 2001 a Judecătoriei Tg. Bujor în pedeapsa de 4 ani închisoare din a cărei executare s-a liberat condiționat la 30 septembrie 2005 rest 467 zile închisoare în raport în care executarea pedepsei se putea considera împlinită la 20 ianuarie 2007 (fapta ilicită actuală fiind comisă anterior la 30 septembrie - 1 octombrie 2006).

La individualizarea pedepselor cu închisoare și respectiv amendă, al căror cuantum a fost stabilit la minimul legal special prevăzut de lege, instanța a avut în vedere vârsta tânără și conduita bună avute anterior - cu excepția inculpatului C.V. - modalitatea și împrejurările concrete în care au fost comise infracțiunile (în participație; dar și pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice; prin folosirea ca armă de atac a unei securi) precum și conduita procesuală manifestată de inculpați decurgând din nerecunoașterea vinovăției penale și refuzul de a se prezenta la organul de urmărire penală/instanța de judecată.

În ceea ce privește latura civilă a procesului prima instanță a constatat că s-au constituit părți civile în cauză L.I., persoană vătămată nemijlocit prin activitatea infracțională și Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați aferent cheltuielilor ocazionate de spitalizare, tratament și respectiv investigațiile medicale efectuate cu cele două persoane vătămate L.I. și L.L. [prejudiciile afirmate de natură patrimonială și nepatrimonială fiind circumscrise sumelor de 1.000 lei daune materiale, 20.000 lei daune morale în sarcina inculpatului C.V. și câte 1.000 lei daune morale fiecare dintre ceilalți inculpați în primul caz, respectiv, sumele de 1958,80 lei și 131,53 lei daune materiale în cel de-al doilea caz]; persoana vătămată L.L. a solicitat instanței să ia act că nu înțelege să se constituie parte civilă în cauză.

În temeiul art. 14 alin. (3) C. proc. pen. și art. 998 – art. 1003 C. civ. privind răspunderea civilă delictuală în considerarea declarațiilor martorei C.A., a actelor medicale, înscrisuri, deconturi cu privire la cheltuielile de spitalizare efectuate/respectiv aprecierea instanței funcție de perioada de 70-80 zile îngrijiri medicale pentru vindecare și celelalte suferințe fizice/psihice cauzate victimei infracțiunilor de tentativă la omor calificat și lovire în ceea ce privește modificările prejudiciabile moral, cererile formulate de părțile civile L.I. și Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați au fost admise parțial în primul caz – în limitele sumelor de 1.000 lei daune materiale și 1.000 lei daune morale în sarcina inculpaților C.V. și respectiv suma globală de 2.000 lei daune morale în solidar, cu privire la coinculpații C.M., C.V., C.I., C.T. și N.G.V. – și respectiv în totalitate în cel de-al doilea caz, cu precizarea că a fost antrenată răspunderea civilă delictuală singulară a inculpatului C.V. pentru suma de 1.959,80 lei și în solidar numai pentru coinculpații C.M. și C.T. cu privire la suma de 31,50 lei despăgubiri civile.

Criticile de netemeinicie și nelegalitate invocate de inculpați au reprezentat în principal, o reiterare a solicitărilor inițiale adresate primei instanțe, prin concluziile scrise și orale cu ocazia dezbaterilor în fond de a se reaprecia probele administrate în cauză în sensul achitării acestora în baza art. 345 alin. (3) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. întrucât nu au participat la agresiunea împotriva părților vătămate L.I. și L.L. ce a fost comisă în noaptea de 30 septembrie - 1 octombrie 2006 pe ulița satului Fîrtănești în dreptul locuinței numitului V.I., în apropierea bisericii din localitate, conform procesului-verbal de cercetare la fața locului [„în noaptea de sâmbătă spre duminică nu s-au întâlnit cu L.I. și soția acestuia și nu au avut nici o altercație cu ei”]; în subsidiar toți inculpații-apelanți au solicitat reducerea pedepselor aplicate prin reținere de circumstanțe atenuante judiciare iar coinculpatul C.V. și schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen. în care sens a susținut că nu este dovedit faptul că a lovit partea vătămată cu o secure și că oricum probele indică aplicarea unei singure lovituri situație ce denotă că autorul nu a urmărit sau acceptat suprimarea vieții părții vătămate L.I.

Curtea verificând sentința supusă controlului judiciar în raport cu motivele invocate de apelanți cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept deduse judecății în primă instanță, potrivit dispozițiilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen. a constatat – contrar susținerilor făcute de inculpați – că situația de fapt a fost corect reținută de tribunal, pe baza unei complete și judicioase analize asupra materialului probator administrat în cauză, atestând în mod convingător săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor calificat și lovire – de către inculpatul C.V. - și respectiv lovire de ceilalți coinculpați, în considerarea cărora pedepsele cu închisoare și respectiv amenda aplicate sunt în deplină concordanță cu criteriile de individualizare din art. 72 C. pen.

9

alin. (1) pct. 18, 17 și 14 C. proc. pen.

Examinând decizia atacată în raport cu motivele invocate în conformitate cu dispozițiile art. 385

6

alin. (1) și (2) C. proc. pen. Înalta Curte constată, în primul rând – în deplin consens cu instanța de apel – că situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond pe baza unei complete analize a probelor administrate în cauză.

Sub acest aspect se remarcă faptul că inculpații au criticat formal decizia apelată, susținerile acestora în sensul că probele administrate nu le dovedesc în mod convingător vinovăția, fără a indica în concret dovezile care să le și confirme aflându-se în totală contrarietate cu probele în acuzare prezentate și analizate de instanța de fond ce au justificat condamnarea acestora;

în acest sens, Înalta Curte reține declarațiile constante ale celor două părți vătămate dar și declarațiile martorilor L.C., G.F. și G.E. cărora partea vătămată L.L. le-a cerut ajutorul spunându-le că au fost agresați de inculpați. În plus martora G.V. a relatat că, atrasă fiind de strigătele părții vătămate L.L., a văzut când inculpatul C.V. a lovit cu securea în cap pe partea vătămată L.I. și a recunoscut dintre cei șase agresori pe C.V., C.M. și C.T.

În ceea ce privește pe inculpatul C.V. se constată că probele administrate în cauză indică faptul că este singurul dintre inculpați care a lovit cu securea în zona capului pe partea vătămată L.I., de două ori, prima dintre lovituri fiind văzută de partea vătămată L.L. iar cea de-a doua fiind sesizată de martora G.V.

Faptul că partea vătămată L.I. a fost lovită de două ori cu securea este de altfel confirmat și de raportul de constatare medico legală efectuat în cauză din care rezultă că, în afară de echimoze și excoriații, partea vătămată prezenta și două plăgi produse prin lovire cu un corp contondent cu margine alungită (plagă cranio-cerebrală frontală dreapta și plaga contuză sprâncenară dreapta) dintre care plaga cranio-cerebrală a necesitat pentru vindecare 70-80 zile îngrijiri medicale și a pus în primejdie viața părții vătămate.

Având în vedere cele mai sus-expuse, ținând seama de obiectul vulnerant folosit, de zona corpului în care au fost aplicate loviturile, de intensitatea deosebită a uneia dintre acestea și de consecințele produse, Înalta Curte apreciază că în mod corect a dispus instanța de fond condamnarea inculpatului C.V. pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat și în consecință nu va primi critica inculpatului-recurent care a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală gravă sau încăierare prevăzută de art. 322 C. pen.

Și în ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate în cauză celor șase inculpați Înalta Curte constată că instanța de fond a făcut o judicioasă transpunere în fapt a prevederilor art. 72 C. pen., în cauză neimpunându-se reținerea de circumstanțe atenuante, datorită gravității faptelor și a atitudinii inculpaților, care au dat dovadă de nesinceritate și nu s-au prezentat la judecată.

Concluzionând Înalta Curte constată că recursurile declarate de inculpați sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare potrivit dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. cu obligarea acestora conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., să plătească statului câte 300 lei cheltuieli judiciare

din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații C.V., C.V., C.I., C.M. și N.G.I. împotriva Deciziei penale nr. 25/ A din 9 martie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă recurenții inculpați să plătească statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 20 octombrie 2009.