ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1506/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1506/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor de față; în baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin

rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați (Dosar nr. 2/P/2008)

s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului M.M.

pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prev. de disp. art.

20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 175 alin.

(1) lit. c) C. pen.

S-a reținut, în esență, în sarcina inculpatului că la

data de 22 decembrie 2007 pe fondul consumului de alcool și a unei stări

conflictuale a aplicat tatălui său, parte vătămată M.V., lovituri cu pumnii și picioarele

peste tot corpul, preponderent în zona capului, cauzându-i leziuni traumatice

ce i-au pus în primejdie viața.

Inițial, prin sentința penală nr. 584 din 19 decembrie

2008 a Tribunalului Galați s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen.

schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului M.M. în

infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C.

pen. și a fost condamnat inculpatul în această nouă încadrare la o pedeapsă a

închisorii în cuantum de 7 ani cu executare efectivă, precum și la pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

după executarea pedepsei principale. în temeiul disp. art. 71 alin. (2) C. pen.

i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei

închisorii. în conformitate cu disp. art. 350 C. proc. pen. a fost menținută

starea de arest a inculpatului iar în baza disp. art. 88 C. pen. a fost dedusă

din pedeapsa închisorii astfel aplicată, perioada reținerii și a arestului preventiv

începând cu 04 ianuarie 2008la zi.

S-a constatat că partea vătămată Spitalul Clinic de

Urgență S.A.A. Galați nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, iar în

temeiul disp. art. 191 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus în privința

cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva sentinței penale nr. 584 din 19 decembrie 2008

a Tribunalului Galați a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați

și inculpatul M.M. sub aspectul greșitei încadrări juridice dată faptei comise

(impunându-se reținerea infracțiunii prevăzute de art. 174 alin. (1) - art. 175

alin. (1) lit. c) C. pen.), judecării cauzei cu lipsă de procedură cu partea

civilă M.C., respectiv pentru reducerea cuantumului pedepsei aplicate.

Prin Decizia penală nr. 30/ A din 9 martie 2009 a

Curții de Apel Galați, secția penală, s-au admis apelurile declarate de

Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul M.M. împotriva sentinței

penale nr. 584 din 19 decembrie 2008 a Tribunalului Galați, s-a desființat în

totalitate sentința penală apelată și s-a dispus trimiterea cauzei spre

rejudecare la instanța de fond.

S-au menținut actele procedurale efectuate până la 19

decembrie 2008.

Prin sentința penală nr. 381 din 27 august 2009 a

Tribunalului Galați, instanța de judecată a dispus, în baza art. 334 C. proc.

pen. schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului M.M.,

din infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C.

pen. în referire la art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., în infracțiunea

prevăzută de art. 183 C. pen.

În baza art. 183 C. pen. s-a dispus condamnarea

inculpatului la pedeapsa închisorii în cuantum de 5 ani și la pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În conformitate cu art. 71 alin. (2) C. pen. i s-a

aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii

aplicate.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de

arest a inculpatului M.M., iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa

aplicată perioada reținerii și arestării preventive începând cu 04 ianuarie 2008,

lăzi.

S-a constat că partea vătămată Spitalul Clinic de

Urgență S.A.A. Galați nu a formulat pretenții civile în cauză și că nu au fost

formulate pretenții civile de către numita M.C.

A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor

judiciare către stat, în sumă de 1800 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța după

rejudecare, a reținut în fapt, următoarele:

În dimineața zilei de 21 decembrie 2007 inculpatul M.M.

s-a deplasat la domiciliul victimei M.V. unde, cu ajutorul acesteia și al

martorului B.G. au tăiat un porc. în jurul orelor 09.30 - 10.00, la locuința

victimei au venit și martorii C.A. și C.N., pentru a ajuta la tăierea porcului.

În jurul orelor prânzului, inculpatul, tatăl său și

martorii au terminat de tranșat porcul, apoi s-au așezat la masă. După ce au

mâncat, martorii B.G. și C.N. au ieșit în curte pentru a fuma, iar ceilalți

trei au rămas în cameră să strângă masa. La un moment dat, victima a răsturnat

din greșeală ceaunul în care au topit grăsimea de la porc. Inculpatul fiind în

stare de ebrietate, s-a enervat, a început să o înjure pe partea vătămată și în

același timp i-a aplicat câteva lovituri cu pumnii. Apoi, inculpatul a luat de

lângă sobă o bucată de lemn și când tocmai se pregătea să o lovească pe partea

vătămată cu aceasta, martora C.A., care a văzut ce s-a întâmplat, a intervenit

între cei doi, apostrofându- pe inculpat pentru lovirea tatălui său. Inculpatul

a continuat să se manifeste violent și a împins-o pe martoră spre perete, peste

victimă. în continuare, aducându-și aminte că tatăl său a împrumutat bani unui

vecin fără consimțământul său, inculpatul a început să-i adreseze din nou

injurii și i-a luat și banii pe care partea vătămată îi ținea sub saltea.

Ceilalți doi martori fumând în curte, în fața

bucătăriei au auzit și ei cum inculpatul a certat-o și agresat-o pe partea

vătămată. Drept urmare, când inculpatul a ieșit din încăpere, cei doi martori

l-au apostrofat pentru ieșirea sa.

În după amiaza aceleiași zile inculpatul s-a deplasat

cu bicicleta la domiciliul martorului C.N., iar de aici la martora C.A. unde a

și înnoptat, în ideea de a o ajuta și el a doua zi la tăierea porcului. Atât la

martorul C.N. cât și la martora C.A., inculpatul a consumat în exces băuturi

alcoolice, fapt ce a deranjat-o pe martoră și i-a cerut să plece acasă.

Inculpatul s-a conformat, însă s-a oprit la un bar din apropiere unde a

consumat din nou băuturi alcoolice.

Ca de obicei, inculpatul a mers la domiciliul

victimei M.V., unde a ajuns în jurul orelor 14.00 - 15.00. Văzând starea în

care se afla inculpatul, victima a început să-l certe și să-i reproșeze faptul

că i-a luat banii. Fiind în stare avansată de ebrietate, inculpatul s-a enervat

și a început să-și lovească tatăl cu pumnii și picioarele în mod repetat, peste

tot corpul și în zona capului. Conflictul s-a desfășurat mai întâi în curte și

apoi în camera părții vătămate unde aceasta s-a refugiat.

Partea vătămată a încercat să se apere, însă,

datorită intensității deosebite a loviturilor aplicate de inculpat și a

diferenței de vârstă dintre cei doi, încercările ei au fost zadarnice.

Faptul că victima a încercat să scape de acțiunea

agresivă a inculpatului, părăsind încăperea, rezultă din procesul verbal de

cercetare la fața locului, fiind găsită căzută în fața ușii, în comă.

În jurul orelor 16.00, inculpatul s-a deplasat la

domiciliul vecinului lor, martorul B.D., și I-a rugat să vină la locuința

părții vătămate, pentru că aceasta ar fi căzută și lovită și să-l ajute să o

ridice, el neputând face singur acest lucru deoarece tatăl său îl înjură și-i

reproșează că i-a furat banii.

Martorul a acceptat și a constatat că partea vătămată

era căzută pe spate, la aproximativ 50 cm față de ușa de acces în camera ei, cu

capul îndreptat spre ușă, că era plină de sânge în zona feței și nu putea

vorbi, ci doar gemea.

Inculpatul, în ideea de a înlătura orice asociere

între el și starea părții vătămate a refuzat inițial să-l ajute pe martorul B.D.

să o ridice pe partea vătămată. Ulterior, au dus-o în camera în care locuia și

au așezat-o pe pat.

Pe 23 decembrie 2007, a doua zi, în jurul orelor

08.00 inculpatul s-a deplasat la domiciliul unui alt vecin, martorul J.G. și

I-a rugat să o transporte pe partea vătămată la spital, cu mașina lui, deoarece

aceasta s-ar fi îmbătat în seara zilei precedente, a căzut, s-a lovit și e în

comă alcoolică.

Acesta a chemat ambulanța, care a transportat-o pe

partea vătămată la Spitalul Clinic de Urgență S.A.A. Galați, unde a fost supusă

imediat unei intervenții chirurgicale.

Din raportul de constatare medicală a rezultat că M.V.

a prezentat mai multe leziuni traumatice, respectiv multiple echimoze pe

hemifața stângă, regiunea hipocondrului drept, față laterală a gambei,

orbito-palpebral drept, regiunea nazală și infraorbitar stâng suprasprâncenos

stâng, traumatism toraco-abdominal cu fractura coastelor C6 - C8, arc

postero-lateral drept, traumatism cranio-cerebral mediu, hematom

intraparenchimatos parieto-temporo-occipital drept, leziuni care au putut fi

produse prin lovire cu corpuri dure.

S-a stabilit că leziunile pot data din ziua de 22

decembrie 2007 și că necesită 70-80 zile pentru vindecare. Că, interesând

creierul, învelișurile și vasele acestuia, leziunile meningo-cerebrale i-au pus

în primejdie viața și că lipsa de substanță osoasă prin eschilectomie de

necesitate constituie infirmitate fizică permanentă.

Ulterior, prin raportul de constatare medico-legală

(necropsie) s-a stabilit că moartea numitului M.V. s-a datorat insuficienței

cardio-respiratorii acute consecutive unei bronhopneumonii instalate în

evoluția unui traumatism cranio - cerebral cu hematom intraparenchimatos

temporo-occipital drept hemoragie meningee occipitală în resorbție.

S-a stabilit că leziunile faciale și echimozele

descrise la nivelul hipocondrului drept și gambei stângi au putut fi produse

prin loviri cu corpuri sau mijloace contondente iar fracturile costale

bilaterale prin loviri cu și de corpuri contondente.

În ceea ce privește leziunile cranio-cerebrale s-a

concluzionat că au putut fi produse prin cădere de la același nivel, posibil cu

impact frontal stâng.

Având în vedere neconcordanța dintre cele două acte

medicale cu privire la modul de producere a leziunilor s-a solicitat avizarea

acestora de către Institutul de Medicină-Legală lași.

Cu adresa din 09 septembrie 2008, s-a înaintat avizul

comisiei care a arătat că este de acord cu ambele acte medico-legale cu

precizarea că leziunile traumatice au putut fi produse cel mai probabil prin

loviri active, neavând însă elemente absolute de a exclude mecanismul de lovire

activă urmată de căderea victimei.

Aceste concluzii au fost însușite și de către Comisia

Superioară de Medicină Legală de pe lângă Institutul de Medicină Legală

București.

Împotriva hotărârii Tribunalului Galați, după casare

cu trimitere, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați atât

pentru nelegala schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art.

20 raportat la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. în

infracțiunea prevăzută de art. 183 alin. (1) C. pen., cât și pentru greșita

individualizare a pedepsei.

Inculpatul M.M. a declarat apel, prin care a

solicitat achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit.

c) C. proc. pen.

Curtea de Apel Galați, prin Decizia penală nr. 17/ A

din 8 februarie 2010, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă

Tribunalul Galați împotriva sentinței penale nr. 381 din 27 august 2009 a

Tribunalului Galați pronunțată în Dosarul nr. 2053/121/2009 privind pe inculpatul

M.M. (fiul lui V. și G.).

A desființat în parte sentința penală nr. 381 din 27

august 2009 a Tribunalului Galați și în rejudecare:

A majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului M.M.

de la 5 ani închisoare la 7 ani închisoare.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale

apelate.

A respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul

M.M.

În baza art. 383 alin. (1) și art. 350 C. proc. pen.,

a menținut starea de arest a inculpatului M.M.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen., a dedus din

pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 04 ianuarie 2008

la zi, respectiv, 08 februarie 2010.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat

pe inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat în apel.

Hotărârea Curții de Apel Galați a fost atacată atât

de parchet cât și de inculpatul M.M.

Invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17 C. proc. pen., M.P. solicită admiterea recursului, casarea ambelor

hotărâri și, în rejudecare, condamnarea inculpatului la o pedeapsă privativă de

libertate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174 alin. (1) - 175 alin.

(1) lit. c) C. pen., după aplicarea dispozițiilor art. 334 C. proc. pen. și la

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen.

La rândul său, inculpatul solicită admiterea

recursului, casarea sentinței pronunțate de instanța de fond și, în rejudecare,

achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) cu referire la art. 10 lit. c) C.

proc. pen.

Recursul parchetului este fondat și va fi admis

pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.

Cu privire la recursul parchetului:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul

Galați nr. 2/P/2008 din 29 ianuarie 2008 s-a dispus trimiterea în judecată a

inculpatului M.M. pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor

calificat, prevăzută de art. 20 C. pen. referitor la art. 174 alin. (1) - art. 175

alin. (1) lit. c) C. pen.

După sesizarea instanței de judecată prin actul de

inculpare, a intervenit decesul victimei M.V., raportul de constatare

medico-legală privind autopsia victimei, decedată în noaptea de 30/31 ianuarie 2008,

fiind înaintat Tribunalului Galați de către Parchetul de pe lângă Tribunalul

Galați.

Instanțele au considerat că încadrarea juridică a

faptei nu este cea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) - art. 175

alin. (1) lit. c) C. pen., ci, aceea prevăzută de art. 183 alin. (1) C. pen.

În motivarea soluției au avut în vedere nefolosirea

unui instrument apt să producă rezultatul letal, loviturile deși variate ca

intensitate, nu au vizat un organ vital, iar intervalul de timp scurs de la

exercitarea acțiunii violente și data decesului (peste o lună) reprezintă de

asemenea, un argument în reținerea faptei ca lovituri cauzatoare de moarte.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru

infracțiunea de tentativă de omor prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin.

(1) - art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., dar după sesizarea instanței a survenit

decesul victimei (30/31 ianuarie 2008).

Instanțele au reținut infracțiunea prevăzută de art. 183

C. pen., bazându-se în principal, pe interpretarea actelor medico-legale.

În decizia recurată se menționbează: "întrucât

nu se poate stabili cu certitudine care a fost mecanismul de producere a

leziunilor cranio-cerebrale care au condus la decesul victimei, nefiind exclusă

posibilitatea producerii acestora prin cădere, în mod corect instanța de

judecată a dat eficiență principiului in dubio pro reo.

Înalta Curte constată că instanțele de judecată de la

fond și apel au făcut o incorectă interpretare a mecanismului de producere a

leziunilor letale în raport de conținutul actelor medico-legale.

Succesiunea acestora este următoarea:

a) Primul raport de constatare medico-legală întocmit

în faza de urmărire penală a reținut că numitul M.V. a prezentat leziuni

traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure și care au

necesitat 70-80 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dacă nu survin

complicații.

S-a mai constatat că interesând creierul și

învelișurile și vasele acestuia, leziunile meningo-cerebrale i-au pus în

primejdie viața, salvarea numitului M.V. datorându-se tratamentului

medico-chirurgical de înaltă calificare efectuat în timp util. De asemenea

lipsa de substanță osoasă prin eschilectomie de necesitate a constituit

infirmitate fizică permanentă (fila 29 dosar urmărire penală).

b) În condițiile în care a intervenit decesul

victimei M.V., la data de 30/31 ianuarie 2008, s-a efectuat raportul de

necropsie, din concluziile căruia a rezultat ca moartea numitului M.V. a fost

violentă și s-a datorat insuficienței cardio - respiratorii acute consecutiv

unei bronhopneumonii instalate în evoluția unui traumatism cranio-cerebral cu

hematom intraparenchimatos temporo-occipital drept, cu cicatrice

cranio-meningo-cerebrală, dilacerată în resorbție. Între traumatismul

cranio-cerebral și deces există legătură directă mediată de cauzalitate.

S-a stabilit că leziunile faciale și echimozele

descrise la nivelul hipocondrului drept și gambei stângi au putut fi produse

prin loviri cu corpuri sau mijloace contondente, fracturile costale bilaterale

au putut fi produse prin loviri cu și de corpuri contondente, iar leziunile

cranio-cerebrale au putut fi produse prin cădere de la același nivel, posibil

cu impact frontal stâng.

Instanțele de fond și de apel au apreciat că există

contradicții în ce privește modul de producere a leziunilor cranio-cerebrale,

în sensul că primul raport de constatare medico-legală a concluzionat că

leziunile traumatice, inclusiv leziunile cranio-cerebrale au putut fi produse

prin lovire cu corpuri dure, iar raportul de necropsie a stabilit că leziunile

cranio-cerebrale au putut fi produse prin cădere de la același nivel, posibil

cu impact frontal stâng.

S-a solicitat avizarea acestora de către Institutul

Medico-legal lași.

c) Cu adresa din 09 septembrie 2008 s-a înaintat

avizul comisiei care a precizat că este de acord cu ambele acte medico-legale,

cu precizarea că moartea numitului M.V. a fost violentă și s-a datorat

leziunilor grave cranio-cerebrale, complicate în evoluție ca fenomen însoțitor

cu o bronhopneumonie.

Leziunile traumatice au putut fi produse cel mai

probabil prin loviri active, neavând însă elemente absolute de a exclude

mecanismul de lovire activă, urmată de căderea victimei, iar între leziunile

traumatice și deces a existat legătură de cauzalitate directă (fila 130 dosar

fond).

La data de 25 septembrie 2008 instanța de judecată a

dispus verificarea și avizarea actelor medico-legale de către Institutul

Medico-Legal M.M. București (încheiere fila 133).

d) Comisia Superioară de Medicină Legală din cadrul Institutului

de Medicină Legală M.M. București a comunicat avizul prin care a aprobat partea

descriptivă a celor două acte medico legale efectuate de Serviciul Medico-Legal

Galați și și-a însușit concluziile exprimate de Comisia de Avizare și Control

de pe lângă Institutul de Medicină Legală lași, cu precizarea că între cele

două acte medicale efectuate de Secția Județeană de Medicină Legală Galați nu

sunt contradicții, deoarece acestea nu sunt superpozabile. (primul act fiind o

constatare medico-legală cât timp pacientul era în viață, iar cel de-al doilea

act fiind raportul de autopsie, după deces) fila 169 dosar fond.

Din analiza conținutului și concluziilor actelor

medico-legale rezultă că nu există contradicții cu privire la mecanismul

tanato-generator.

Atât rapoartele medico-legale cât și avizele obținute

fac vorbire de lovituri active, urmare de căderea victimei, stabilind o certă

legătură de cauzalitate, directă sau imediată, între lovituri și deces.

Aceste mijloace de probă științifice trebuie însă

coroborate cu actele criminalistice efectuate în cauză, dar și cu probele

testimoniale.

Astfel, din procesul - verbal de cercetare la fața

locului rezultă că în locul unde a fost găsit M.V. petele de sânge erau

împrăștiate pe o rază de 100 de cm, erau dispuse în mod dinamic, ceea ce

exclude versiunea inculpatului, conform căreia victima căzuse singură. In

interiorul primei camere situate după corpul principal de clădire s-a constatat

că erau dezordonate covoarele. Pe peretele din imediata vecinătate a ușii, pe

partea dreaptă, la aproximativ 5 cm de podea, se observă o pată de 12x5 cm, pe

o hârtie ce se afla pe podea a fost observată altă pată brun - roșcată, iar pe

peretele situat pe latura de est, la 30 cm de podea, se putea observa o pată de

40x10 cm brun roșcată.

Au fost ridicate substanțe brun roșcate din curtea

casei (colet 1, 2, 3, 4), de pe hârtia decorativă de pe peretele de vest al

primei camere, între sobă și pat (colet 5), de pe peretele din vest, zona

colțului de sud-vest, deasupra patului (colet 6), de pe peretele exterior al

magaziei, la înălțimea de 95 cm față de sol (colet 7), de pe o hârtie ridicată

prin decupare de pe pardoseala din colțul de sud - est al camerei (colet 10)

(proces-verbal filele 3-5 dosar urmărire penală).

Din raportul de constatare tehnico - științific

biocriminalistic rezultă că sângele s-a dovedit a fi uman, aparținea grupei

sanguine 01, aceasta fiind grupa sanguină a victimei (raport file 34-41 dosar

urmărire penală, foaie de observație file 31 - 32).

Rezultă așadar intensitatea și caracterul repetat al

loviturilor aplicate victimei, în zone vitale, (cap și torace), cu pumnii și

picioarele, pe fondul unei slabe reacții de apărare a victimei în vârstă de 73

de ani (inculpatul prezentând câteva zone excoriate pe creasta nazală, pe buza

superioară și infraorbitar stâng, ce au necesitat 1-2 zile de îngrijiri

medicale). Inculpatul a lovit victima și în curte și în cameră, în timp ce

aceasta încerca să scape de loviturile acestuia.

Din raportul de constatare medico-legală rezultă că

victima a suferit mai multe leziuni în zona capului: fractura oaselor proprii nazale

și echimoze faciale multiple. De asemenea s-a constat fractura coastelor C6 -

C8 (raport fila 29 dosar urmărire penală).

Din actele dosarului rezultă că inculpatul a

continuat să lovească victima și după ce aceasta și-a pierdut cunoștința ca

urmare a loviturilor inițiale și a căzut.

Astfel, cu ocazia necropsiei din 31 ianuarie 2008 s-a

stabilit că loviturile au putut fi aplicate de către autor din față asupra

victimei aflate în ortostatism, cât și din ambele părți laterale, asupra

victimei aflate în poziția culcată, (raport fila 18 dosar fond).

Faptul că victima a încercat să scape de acțiunea

agresivă a inculpatului, părăsind încăperea în care se afla rezultă din faptul

că a fost găsită căzută în fața ușii.

Astfel, din declarația martorului B.D. rezultă că

victima era căzută pe spate la aproximativ 50 cm față de ușa de acces în camera

sa, cu capul îndreptat spre ușă, că era plină de sânge în zona feței și nu

putea vorbi, ci doar gemea, fiind în stare de comă. Același martor a mai

declarat că, deși inculpatul îl chemase să-l ajute să-și ridice tatăl, despre

care i-a spus că era căzut și lovit, când au ajuns la locuința victimei, acesta

a refuzat să pună mâna pe tatăl său, cerându-i să-l ridice el. Doar la

insistențele martorului, inculpatul a acceptat și împreună l-au ridicat și l-au

dus în cameră pe pat. (declarație martor file 53 - 55 dosar urmărire penală,

fila 45 dosar fond).

Chiar și după plecarea martorului B.D. deși victima

era în stare de inconștiență, inculpatul a adoptat un comportament agresiv,

țipând și înjurându-și tatăl. Martora M.D., rudă și vecină cu cei doi, a

declarat că în jurul orelor 19.00, a trecut prin fața porții și l-a auzit pe

inculpat țipând și înjurându-și tatăl, dar că fiindu-i teamă de inculpat,

cunoscându-l ca fiind violent, nu s-a dus în curte să vadă ce se întâmplă

(declarație martoră fila 50 - 51 dosar urmărire penală, fila 72 dosar fond).

În procesul - verbal întocmit în data de 31 decembrie

2007 de către organele de poliție au fost consemnate precizările verbale făcute

de M.V., anume ca „fiul său l-a lovit cu pumnii și picioarele" (proces

verbal fila 27 dosar urmărire penală).

Toate aceste probe demonstrează că inculpatul a

acționat cu intenția de a suprima viața tatălui său, aplicându-i multiple și

intense lovituri care au cauzat politraumatismul descris în actele

medico-legale și care au determinat producerea rezultatului letal. în aceste

condiții el a prevăzut și acceptat acest rezultat - chiar dacă nu l-a dorit -

astfel că fapta sa reprezinmtă infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art.

174 alin. (1) - art. 175 lit. c) C. pen. și nu cea prevăzută de art. 183 C.

pen.

Pentru aceste motive, recursul parchetului urmează a

fi admis, casate în parte decizia și sentința și schimbată încadrarea juridică

în infracțiunea de omor calificat, cu aplicarea unei pedepse corespunzătoare

pentru această faptă.

Cu privire la recursul inculpatului:

Așa cum s-a arătat, el solicită în principal,

admiterea recursului, casarea deciziei și în rejudecare, achitarea sa în

temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar

în subsidiar, menținerea sentinței penale nr. 381 din 27 august 2008 a

Tribunalului Galați.

Cazurile de casare invocate sunt prevederile art. 385

9

pct. 18 și 14 C. proc. pen.

Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca

atare.

În esență, inculpatul susține că în după-amiaza zilei

de 22 decembrie 2007 a mers la locuința tatălui său, găsindu-l pe acesta căzut

în curte, zgâriat pe față și plin de sânge, iar cu ajutorul martorului B.D. l-a

ridicat și l-a așezat pe pat, unde l-a lăsat până a doua zi când a fost sunată

salvarea.

Pretinde că nu are nicio legătură cu leziunile

produse.

În apărare invocă depozițiile martorilor B.D., J.G.,

A.V., T.T. dar și concluziile actelor medico-legale care fac vorbire de

leziunile letale care au fost produse prin cădere de la același nivel.

Apărarea inculpatului este nereală și contradictorie.

Astfel, procesul-verbal de cercetare a locului faptei

relevă dinamicitatea dispunerii petelor de sânge în locul unde a fost găsită

victima, pete care se întindeau pe o rază de 100 cm.

Același act menționează astfel de pete atât în curte

cât și în cameră, în acest din urmă loc, obiectele fiind deranjate, ceea ce

demonstrează că acolo a avut loc o înfruntare fizică.

Martorul B.D. a declarat că a găsit victima la circa

o jumătate de metru față de ușa de acces în camera sa, plină de sânge în zona

feței, prezentând stare comatoasă.

O altă martoră, M.D. a relatat că, în aceeași zi, în

jurul orelor 19,00, l-a auzit pe inculpat țipând și înjurându-și tatăl.

Procesul-verbal încheiat de organele de poliție la

Spitalul Județean Galați, secția neurochirurgie, consemnează că victima a

precizat că fiul său l-a lovit cu pumnii și picioarele (fila 27 d.u.p.).

Deși invocă prevederile art. 10 lit. c) C. proc. pen.,

ca temei al achitării, inculpatul nu face nicio referire la o altă persoană ca

posibil autor al faptei, dar în același timp, încearcă argumentarea unei căderi

accidentale a tatălui său, explicând în acest fel decesul acestuia.

Pentru aceste motive, această apărare - confuză și

contradictorie - a inculpatului a fost înlăturată, astfel că primul motiv de

recurs nu poate fi primit.

Reținând infracțiunea de omor calificat - prin

admiterea recursului parchetului - cu aplicarea unei pedepse corespunzătoarte

în raport de noua încadrare juridică și cel de-al doilea motiv de recurs al

inculpatului, va fi respins, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Galați împotriva Deciziei penale nr. 17/ A din 8 februarie 2010

a Curții de Apel Galați, privind pe inculpatul M.M.

Casează în parte decizia penală atacată și sentința

penală nr. 381 din 27 august 2009 a Tribunalului Galați și rejudecând:

În baza art. 334 C. proc. pen. schimbă încadrarea

juridică dată faptei din infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174

- art. 175 lit. c) C. pen. în cea prevăzută de art. 174 - art. 175 lit. c) C.

pen., texte de lege în baza cărora îl condamnă pe inculpatul M.M. la 15 ani

închisoare.

În baza art. 65 C. pen. aplică inculpatului pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pe o perioadă de 5 ani.

Face aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a), b) C. pen.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul

reținerii și arestării preventive de la 4 ianuarie 2008 la 20 aprilie 2010.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul M.M. împotriva Deciziei penale nr. 17/A din 8 februarie 2010 a

Curții de Apel Galați.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 250 lei

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând

onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 20 aprilie 2010.