ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2312/2011

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 702 din 23 decembrie 2010 a Tribunalului Galați a fost condamnat inculpatul S.G.C. la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. I) C. pen. cu aplicarea art. 99 C. pen., art. 109 alin. (1) C.pen, art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. în referire la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. și art. 76 alin. (2) C. pen. (fapta din 05/06 aprilie 2010). În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului S.G.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen.

Conform art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului S.G.C. Potrivit art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului S.G.C. prin prezenta hotărâre durata reținerii și arestării preventive cu începere de la 09 aprilie 2010 la zi. A fost condamnat inculpatul S.I.F. la o pedeapsă de 6 (șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art., 74 alin. (1) lit. a) C. pen.

în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. și art. 80 C. pen. (fapta din 05/06 aprilie 2010). În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului S.I.F. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. Conf. art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului S.I.F. Potrivit art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului S.I.F. prin prezenta hotărâre, durata reținerii și arestării preventive, cu începere de la 09 aprilie 2010 la zi. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpații S.G.C. și S.I.F. în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

Conform art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008 s-a adus la cunoștință inculpaților S.G.C. și S.I.F. că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilelor genetice. În baza art. 14 C. proc. pen. combinat cu art. 998 C. civ. și art. 1000 alin. (2) C. civ. a obligat pe inculpații S.I.F. și S.G.C. în solidar și pe acesta din urmă în solidar cu părțile responsabile civilmente S.R. și E.D. la plata de despăgubiri civile astfel: - la plata sumei de 1.579,84 lei cu titlu de despăgubiri civile (cheltuieli pentru asistența medicală a părții vătămate l.G.) către partea civilă Spitalul Clinic Județean de urgență S.A.A. Galați. - la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale către partea vătămată/civilă l.G.

S-au respins restul pretențiilor civile solicitate de partea vătămată/civilă l.G. Potrivit art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul S.I.F. a celor două cuțite folosite la comiterea faptei - corpuri delicte înaintate instanței împreună cu rechizitoriul. Conform art. 109 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus ca bunurile ridicate cu ocazia cercetărilor - respectiv obiectele de îmbrăcăminte ale părții vătămate l.G. - reprezentând mijloace materiale de probă și înaintate instanței cu rechizitoriul, să fie păstrate până la soluționarea definitivă a cauzei. În baza art. 193 alin. (1), (4) C. proc. pen. a obligat pe inculpatul S.l.F. la plata sumei de 1250 lei și pe inculpatul S.G.C.

în solidar cu părțile responsabile civilmente S.R. și E.D. la plata sumei de 1250 lei - cu titlu de cheltuieli judiciare către partea vătămată/civilă l.G. Conform art. 191 alin. (1) și (3) C. proc. pen. a obligat pe inculpatul S.G.C. în solidar cu părțile responsabile civilmente S.R. și E.D. la plata sumei de 1800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Potrivit art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat pe inculpatul S.l.F. la plata sumei de 1800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin rechizitoriul nr. 2751/P/2010 din 12 mai 2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați s-a dispus: I. Trimiterea în judecată a inculpaților: 1. S.G.C.

- pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.; 2. S.l.F. - pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. II. Scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului minor C.M.A. pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. deoarece lipsește unul din elementele constitutive al infracțiunii - latura obiectivă și subiectivă.

În fapt, s-au reținut următoarele: Inculpatul S.G.C. și învinuitul C.M.A. sunt minori și au vârsta de 17 ani și 4 luni și, respectiv 15 ani și 9 luni. Inculpatul S.l.F. este major și cunoștea starea de minoritate a celor doi. La data de 05 aprilie 2010, luni seara, inculpații S.G.C. și S.l.F. s-au întors de la munte unde au fost împreună cu alți băieți printre care și martorul M.F. În jurul orelor 22,00-23,00, inculpatul S.G.C. și învinuitul C.M.A. au ieșit afară și au consumat băuturi alcoolice împreună cu martorii B.M.A. și M.F. De precizat că inculpatul S.G.C. se afla în mod vădit sub influența băuturilor alcoolice. După un timp, inculpatul și învinuitul s-au deplasat împreună cu martorul B.M.A.

spre un chioșc din zonă pentru a cumpăra cafea. Pe drum, cei trei s-au întâlnit cu partea vătămată l.G. zis G. și cu martorul S.l. zis B., persoane pe care le cunoșteau din vedere, din cartier. Atât partea vătămată cât și martorul S.l. erau sub influența băuturilor alcoolice. Martorul S.l. zis B. a intrat în vorbă cu inculpatul, învinuitul și martorul B.M. Fără a exista vreun schimb de replici dure între cei menționați, în momentul în care au vrut să plece, partea vătămată l-a lovit pe inculpatul S.G.C. cu palma peste față. Inculpatul nu a ripostat și a plecat împreună cu învinuitul minor și cu martorul B.M. Pe drum, inculpatul S.G.C. era vădit agitat lucru care l-a determinat pe martorul B.M.

să-l consoleze spunându-i că nu a fost decât o palmă și că oamenii erau băuți și era sărbătoare. La întoarcere, inculpatul S.G.C., învinuitul C.M.A. și martorul B.M.A. au mers pe celălalt trotuar pentru a evita o nouă întâlnire cu partea vătămată și martorul S.l. Aceștia le-au ieșit din nou în întâmpinare, creând impresia că ar avea ceva cu inculpatul S.G.C. Partea vătămată și martorul S.l.L. zis B. nu s-au manifestat fizic agresiv iar martorul B.M. Ie-a zis că ar fi cazul să vorbească a doua zi.Inculpatul, învinuitul și martorul au continuat să se deplaseze dar martorul S.l. zis B. l-a strigat pe inculpatul S.G.C. Acesta s-a întors din drum și s-a apropiat de partea vătămată și de martorul S.l.

zis B., au vorbit ceva după care inculpatul s-a reîntors la învinuit și martorul B.M. Toți trei au intrat în scara blocului în care locuia martorul B.M. și, înainte de a intra în scară, au observat că partea vătămată și martorul S.l. își continuau deplasarea, la pas. Inculpatul S.G.C., învinuitul C.M.A. și martorul B.M. au stat puțin de vorbă în fața ușii de la apartamentul martorului, după care martorul B.M. a intrat în casă. În continuare, inculpatul S.G.C. l-a sunat pe martorul M.F. căruia i-a spus că s-au găsit cu partea vătămată l.G. zis G. și cu martorul S.l. zis B. și că cea dintâi l-a lovit cu palma peste față și că i-ar fi zis să-l cheme și pe M.F. Martorul M.F. a precizat în declarația sa că i-a spus inculpatului S.G.C.

„ia-i" cu sensul de a-i bate pe partea vătămată și pe martor iar inculpatul i-ar fi răspuns că vor vedea ei ce or să facă. În scurt timp, inculpatul S.G.C. l-a sunat pe inculpatul S.l.F. căruia i-a zis că au fost bătuți de niște băieți și căruia i-a transmis să ia două cuțite și să vină în scara blocului martorului B.M. Inculpatul S.l.F. s-a conformat, a luat din apartamentul său două cuțite de bucătărie, cu mânere din plastic, unul mai mic și unul mare și s-a deplasat înspre scara blocului martorului B.M. De menționat că, între timp, partea vătămată l.G. se despărțise de martorul S.l. zis B. și se îndrepta spre locuința sa. Inculpatul S.l.F. a urcat la etajul doi unde s-a întâlnit cu inculpatul S.G.C.

și cu învinuitul C.M.A. În momentul în care a ajuns la blocul martorului B.M. a constatat că în zona aferentă nu se afla nimeni. Din nou, inculpatul S.G.C. și învinuitul C.M.A. au povestit inculpatului S.l.F. incidentul avut cu ceva timp în urmă cu partea vătămată l.G. Apoi, au ieșit toți trei din scara blocului, cu intenția vădită de a o căuta pe partea vătămată l.G., pentru a se răzbuna pe aceasta. Cuțitul mai mare se afla în posesia învinuitului C.M.A. iar cuțitul mai mic se afla în posesia inculpatului S.G.C. În timp ce se aflau în fața blocului X, au văzut venind dinspre cartier M. pe cineva care mergea împleticit, moment în care inculpatul S.G.C. și învinuitul C.M.A. au zis „uite mă, cred că acesta e". Atunci, inculpatul S.l.F.

s-a deplasat peste stradă, trecând pe lângă partea vătămată, și a luat o rangă dintr-un gard. Partea vătămată și-a continuat deplasarea și s-a oprit în mijlocul străzii, începând o discuție cu inculpatul S.G.C. În acel moment, din spate, inculpatul S.l.F. a aplicat părții vătămate lovituri cu ranga în zona capului și a spatelui, aceasta ghemuindu-se. Odată pus în imposibilitate de a se apăra, inculpatul S.G.C. s-a apropiat de partea vătămată și i-a aplicat mai multe lovituri cu cuțitul ce-l avea asupra sa, în zona toracelui. în tot acest timp, învinuitul minor a rămas pe trotuar, fără a se implica în vreun fel în acțiunea agresivă a celor doi inculpați. În timp ce inculpatul S.G.C. o lovea cu cuțitul pe partea vătămată, inculpatul S.l.F.

i-a mai aplicat o lovitură cu ranga. Realizând că părții vătămate a început să-i curgă sânge din zona spatelui, inculpatul S.M.F. I-a tras deoparte pe inculpatul S.G.C., strigându-i „gata mă, lasă-l în pace". Ambii inculpați au plecat înspre scara blocului inculpatului S.l.F. fiind urmați la scurt timp și de către învinuitul C.M.A. În scara blocului au rămas numai inculpații, prilej cu care inculpatul S.G.C. I-a sunat pe martorul M.F. și i-a spus „l-am luat" fără a-i da acestuia alte amănunte. Partea vătămată a reușit să se ridice de la locul incidentului și I-a sunat pe martorul C.C.M., fiind ulterior transportat la Spitalul Județean Galați. A doua zi, pentru că aflase de la partea vătămată date legate de agresiune, martorul C.C.M.

a mers în cartier pentru a-i identifica și a sta de vorbă cu agresorii. în prezența martorilor M.F., B.P.I. și a altor persoane, inculpatul S.l.F. a recunoscut că a dat câteva răngi părții vătămate și că au avut cuțite la ei, dând de înțeles că inculpatul S.G.C. este cel care a lovit cu cuțitul. În aceeași seara, inculpații S.G.C. și S.l.F. au părăsit municipiul Galați, au hoinărit două zile prin județul Galați iar la data de 09 aprilie 2010, auzind că sunt căutați de organele de urmărire penală, s-au prezentat la I.P.J. Galați. La data de 09 aprilie 2010, martorii S.l.L. zis B. și martorul C.C. au recunoscut pe planșa fotografică pe inculpați și pe învinuit, ca fiind cei care au fost implicați în conflictul cu partea vătămată.

La aceeași dată, au fost ridicate de la locuința inculpatului S.G.C. cele două cuțite pe care Ie-a adus în noaptea de 05/06 aprilie 2010. Din raportul de constatare tehnico-științifică traseologică întocmit de I.P.J. Galați - Serviciul Criminalistic rezultă următoarele: - pe cele două obiecte de îmbrăcăminte puse la dispoziție (geacă de culoare alb murdar, îmblănită pe interior, cu fermoar, având inscripția E. în zona pieptului; un tricou supraelastic culoare roșu cu alb având inscripția N. în zona pieptului) sunt prezente 6 (șase) orificii; dimensiunile și poziționarea acestora au fost prezentate în cuprinsul raportului; - între orificiile prezente pe cele două obiecte de îmbrăcăminte există corespondență; - orificiile prezente pe cele două obiecte de îmbrăcăminte au fost create de un corp tăietor-înțepător, probabil cuțit, cu forma și dimensiunile lamei asemănătoare cu cele ale cuțitului cu mânerul galben.(ordonanță și raport, file 78-89 ds.

u.p.) Din raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul examinării părții vătămate l.G. au rezultat următoarele: - partea vătămată a prezentat leziuni ce au putut fi produse: plăgile toracice posterioare și din regiunea occipitală prin loviri cu corp tăietor-înțepător; leziunile faciale posibil prin cădere; - leziunile pot data din noaptea de 05/06 aprilie 2010; - leziunile toracice necesită 14-15 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicații; restul leziunilor necesită 6-7 zile de îngrijiri medicale; - plăgile înțepat-tăiate toracice posterioare, penetrante, cu hemopneumotorax stâng au pus în primejdie viața părții vătămate.(adresă și raport, fila 19-20 ds. u.p.). În cauză s-au efectuat cercetări fată de învinuitul minor C.M.A.

pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen. și s-a constatat că devin aplicabile prevederile art. 10 lit. d) C. proc. pen. deoarece lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii - latura obiectivă și subiectivă. S-a arătat că atât din raportul de constatare medico-legală cât și din raportul de constatare tehnico-științifică traseologică rezultă că leziunile care au pus în primejdie viața părții vătămate l.G. au fost aplicate cu un singur obiect înțepător-tăietor-cuțit, cel mai probabil cel mai mic, cel folosit de inculpatul S.G.C. De altfel, acesta recunoaște că a aplicat mai multe lovituri cu cuțitul părții vătămate și a precizat că nu a văzut ca învinuitul C.M.A.

să fi aplicat lovituri părții vătămate cu vreun cuțit sau alt obiect. S-a mai arătat că împrejurarea că învinuitul minor nu s-a apropiat de locul agresării efective a părții vătămate rezultă din chiar declarațiile celor doi inculpați. Învinuitul minor C.M.A. a susținut în declarațiile sale, declarații care se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, că a rămas pe trotuar și că nu s-a implicat în nici un fel în agresarea părții vătămate. În concluzie, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului minor C.M.A. pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.

deoarece lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii - latura obiectivă și subiectivă. Învinuitul a fost citat și audiat la instanța de judecată în calitate de martor. Fiind audiați în cursul urmăririi penale, inculpații S.G.C. și S.l.F., au recunoscut săvârșirea faptei. Astfel, inculpatul S.G.C. a declarat că în zilele de Paști a fost plecat la munte împreună cu S.l.F. zis M. și alți băieți și a venit acasă luni, 05 aprilie 2010 în jurul orei 24,00. A arătat că el se afla sub influența băuturilor alcoolice și a mers în fața blocului să stea de vorbă cu un băiat M., chemându-l afară și pe C.A. A mai arătat că la un moment dat, M. Ie-a zis să meargă să ia o cafea și au plecat înspre barul C. Pe drum s-au întâlnit cu doi tineri pe care îi știe din vedere, din cartier, unul B., iar celălalt l.G., al cărui nume l-a aflat ulterior.

Inculpatul a arătat că B. l-a întrebat dacă știe cine este el, iar inculpatul i-a răspuns B. și în același timp Ie-a pus celor care îl însoțeau: „să mergem". Inculpatul a arătat că, fără motiv, l.G. l-a lovit cu palma sau cu pumnul în zona feței, a ochiului stâng, însă el nu a reacționat și și-a văzut de drum împreună cu prietenii săi. A declarat că, atunci când s-au întors de la cafea, i-a revăzut pe cei doi, care veneau înspre el și chiar Ie-a spus: „băi băieți, ce aveți cu mine?" De ce vreți să mă bateți?". În acel timp unul dintre cei doi a fost strigat de cineva dintr-o mașină, astfel că au putut să se îndepărteze și nu s-a mai întâmplat nimic în acel moment. Inculpatul a arătat că au plecat spre scara blocului lui M. și înainte de a intra în scară, i-a văzut pe cei doi îndrepta ndu-se spre același bloc, iar inculpatul a apreciat că vin după el ca să îl bată.

A mai arătat că au urcat la etajul doi, cei doi tineri nu au urcat după ei, însă el s-a gândit că ar putea să îl aștepte în fața blocului, astfel încât l-a sunat pe inculpatul S.l.F. zis M. și i-a zis să ia două cuțite și să vină la M. în scară. Inculpatul a declarat că au coborât de la etajul 2 și au crezut că cei doi tineri nu se mai aflau în zonă și tot aici s-au întâlnit cu M. care a adus două cuțite de bucătărie. Inculpatul a arătat că a luat cuțitul cel mai mic în lungime de aproximativ 10-15 cm, iar A. (C.) l-a luat pe cel mai mare, cu mâner tot din plastic. Inculpatul a declarat că ținând cuțitul în mâna dreaptă (nu a văzut în ce mână ținea cuțitul A.), însoțiți de M., au plecat spre locuința lui A., cu precizarea că afară nu se mai aflau cei doi tineri și că M. a rămas la el acasă.

Inculpatul a arătat că în momentul în care au ajuns în dreptul blocului X, a văzut venind spre el un tânăr, moment în care M. i-a atras atenția, spunând „băi, nu-i acesta?" Inculpatul a arătat că s-a uitat înspre el, și-a dat seama că este l.G., care făcea pași înspre el și dintr-o dată l-a văzut pe M. lovindu-l cu o rangă sau cu o țeava. A precizat că nu a văzut unde i-a dat prima lovitură, dar din câte își amintește, a doua oară l-a lovit în zona spatelui, iar a treia oară în cap, din lovituri partea vătămată ghemuindu-se și îngenunchind. Inculpatul a precizat că, văzând că l.G. dă să se ridice, atât el cât și A., s-au alăturat lui M. și au început să o lovească pe partea vătămată. Inculpatul a declarat că el l-a lovit de 3-4 ori cu cuțitul în spate pe l.G.

și nu a văzut dacă și A. l-a lovit pe G. cu cuțitul, văzând doar că îl lovea și el, fără a putea preciza în ce părți ale corpului. Inculpatul a mai arătat că după ce l-a lovit pe G. cu ranga, M. nu a mai lovit deloc. A arătat că l-au lăsat pe l.G. la pământ și s-au îndreptat spre blocul lui M. și când s-a uitat în urmă, a văzut că partea vătămată se ridicase și pleca. Pe drum C.A. i-a dat lui M. cuțitul înapoi și a plecat spre locuința lui, iar inculpatul a stat în scara blocului cu M. și s-au uitat la cuțite constatând că nu sunt murdare de sânge. Inculpatul a arătat că amândoi erau îngrijorați și chiar i-a spus lui M. că poate doar l-au înțepat pe l.G., acesta spunând că ar fi bine să fie așa.

Inculpatul a precizat că M. a dus cuțitele în casă, au mai stat puțin de vorbă dar nu s-au pus de acord ce vor face dacă vor fi căutați de poliție. Inculpatul a declarat că a doua zi, în jurul orelor 14,00, în timp ce se afla în spatele blocului X împreună cu mai mulți prieteni printre care M., J., C., F., B.P., a văzut un băiat C., pe care îl cunoștea din cartier și care Ie-a spus că l.G. este grav în spital și știe că a fost agresat de el, M. și C. l-a spus că știe că inculpatul l-a tăiat cu cuțitul și că M. l-a lovit cu o rangă și o să se ducă la închisoare. Inculpatul a mai declarat că acel C. a mai întrebat de al treilea care l-a bătut pe G., iar el l-a sunat pe C.A., acesta venind în acest timp.

Inculpatul a arătat că după ce C. a plecat, el și M. s-au gândit că ar fi mai bine să plece din oraș până se mai liniștesc lucrurile, sens în care, în aceeași seară au mers la autogara, au luat la întâmplare un autobuz către Huși, au coborât în Com. Fălciu, jud. Vaslui și au dormit pe câmp, întorcându-se a doua zi dimineață și mergând la poliție, întrucât sora inculpatului l-a sunat și i-a spus să vină pentru că este foarte grav. Cu ocazia audierii, inculpatului i s-au prezentat două cuțite ridicate de la locuința inculpatului S.l.F. și a arătat că cel cu mâner din plastic, de culoare galbenă, având lama în lungime de aproximativ 8,5 cm și în lungime totală de 17 cm, este cuțitul pe care l-a avut el, iar celălalt, este cel pe care l-a avut C.A.

(deci. inc. - f. 91 - 102 ds. u.p.). Inculpatul S.l.F., audiat în faza de urmărire penală a declarat că recunoaște fapta, arătând că în zilele de Paști a fost la munte împreună cu inculpatul S.G.C. și alți băieți și s-au întors acasă luni, 05 aprilie 2010, în jurul orelor 18,00, cu precizarea că era sub influența băuturilor alcoolice. A arătat că a mai stat afară și a mai băut niște vin împreună cu S.G., C.A. și alți băieți, iar în jurul orelor 22,00 - 23,00 a plecat acasă. Inculpatul a declarat că în jurul orelor 01,00 - 02,00 a fost sunat pe telefonul mobil de inculpatul S., care i-a spus că el și C. au fost bătuți de niște băieți și să ia două cuțite din casă și să vină în scara blocului unde stă B.M.

Inculpatul a precizat că a luat două cuțite de bucătărie, cu mânere din plastic, unul mai mare, unul mai mic și a mers la locul de întâlnire, a urcat la etajul doi, unde i-a găsit pe G. și A., cu precizarea că afară nu-i aștepta nimeni. A înțeles de la cei doi că mai înainte, un tânăr B., împreună cu partea vătămată s-au luat de ei, aceasta I-a lovit cu dosul palmei pe G. după care i-au urmărit pe G. și A. Inculpatul a precizat că el a fost chemat ca să îi ajute, iar cuțitele Ie-a luat pentru că cei doi tineri erau mai mari decât ei. A arătat că au ieșit din scara blocului, nu se mai afla nimeni în zonă și au mers către un alt prieten J. ca să îl ia și pe el cu ei - acesta din urmă locuind la parter, la blocul X, l-au strigat la geam, dar nu a răspuns.

Inculpatul a precizat că, cuțitul cel mare se afla la C.A. iar cel mai mic la G. - aceștia ținându-le pe lângă brațe. Inculpatul a arătat că toți trei stăteau de vorbă în fața blocului X când au văzut venind dinspre M. un tânăr care mergea mai împleticit, moment în care G. și A. au zis „uite mă, cred că acesta e". Inculpatul a declarat că în acel moment s-a dus și a luat dintr-un gard o rangă metalică cu precizarea că, în momentul în care a traversat strada după rangă, a trecut pe lângă partea vătămată care nu i-a zis nimic. A mai arătat că partea vătămată și-a continuat drumul și a ajuns singurjn dreptul lui G. și A., i-a auzit vociferând moment în care, din spate s-a apropiat de partea vătămată.

Inculpatul a declarat că partea vătămată s-a întors la un moment dat înspre el, a zis „ce-i mă cu ranga aia" și s-a dat înspre el. Inculpatul a arătat că atunci I-a lovit cu ranga în zona coastelor, partea vătămată a vrut să-i ia ranga din mână și a mai lovit-o cu ranga în zona capului, aceasta a căzut în genunchi și apoi de tot jos. S-au apropiat și G. și A. care au început și ei să o lovească cu cuțitele pe partea vătămată în zona spatelui. Inculpatul a mai arătat că a mai lovit-o o dată pe partea vătămată cu ranga în zona picioarelor, dar nu mai ține minte în ce moment însă când a văzut că acesteia îi curge sânge din zona spatelui, a apucat să îl tragă deoparte pe G. și să strige „gata mă, lasă-l", însă nu a mai fost atent la A. Inculpatul a declarat că împreună cu inculpatul S. au plecat de lângă partea vătămată, din urma lor venind și A., a aruncat ranga în boscheți, lângă magazinul M. și i-a spus lui A. să meargă acasă, acesta dându-i cuțitul cel mare înapoi.

Inculpatul a mai declarat că a mers cu inculpatul S. în scara blocului său, s-au uitat amândoi la cuțite și au văzut că nu erau murdare de sânge, după care le-au dus în casă. Inculpatul a arătat că a mai stat de vorbă cu inculpatul S. și chiar s-au gândit că partea vătămată nu a fost tăiată prea grav și că eventul, „a pus-o la punct" cu rănile date de el. A mai arătat că în momentul în care a plecat de la locul incidentului a văzut că partea vătămată se ridicase de la pământ și pleca din locul respectiv. Inculpatul a arătat că a doua zi, în jurul orei 14,00, s-au adunat mai mulți băieți în spatele blocului X, printre aceștia fiind G., J., C., B. și alții, moment în care a apărut un băiat C., care Ie-a spus că prietenul lui G. este în stare gravă la spital, știa că trei sunt cei care l-au agresat și bănuia cam cine ar fi.

Inculpatul a precizat că acel C. l-a indicat pe el ca fiind cel care a lovit cu ranga, l-a întrebat pe S. dacă a dat cu cuțitul, acesta, a negat și atunci C. a întrebat unde este al treilea. A mai arătat că acesta l-a sunat și l-a chemat și pe C.A., care a venit și el și a negat că ar fi lovit cu cuțitul. Inculpatul a arătat că după această discuție a mers să caute ranga în locul în care o aruncase, însă nu a mai găsit-o. A precizat că, întrucât și-au dat seama că era grav și vor fi căutați de poliție, au hotărât să plece de acasă, au mers la autogara și au plecat în acea seară cu primul autobuz, coborând în Com. Tulucești. A mai arătat că după ce au hoinărit două zile pe drumurile din apropiere, s-au întors în Municipiul Galați și s-au prezentat la poliție întrucât au auzit că au fost căutați la domiciliu (declarație inc.

S.l.F. - f. 104-114 ds. u.p.). Fiind audiat în faza de cercetare judecătorească, inculpatul S.G.C. a declarat că recunoaște săvârșirea faptei și menține declarațiile date în cursul urmăririi penale (deci. inc. f 102 ds. inst.). A arătat că pe partea vătămată o cunoștea doar din vedere iar în seara de 05/06 aprilie 2010, după ce s-a întors de la munte, era împreună cu B.M. și C.A. și au hotărât să meargă să bea o cafea în cartierul M. A mai arătat inculpatul că pe drum s-au întâlnit cu două persoane pe care le cunoștea din cartier, unul B. și celălalt fiind partea vătămată. Inculpatul a declarat că B. l-a întrebat dacă știe cine este el iar inculpatul i-a răspuns: B., l-a mai întrebat o dată și i-a răspuns la fel, după care au hotărât să plece.

Inculpatul a arătat că ulterior, partea vătămată l.G. l-a lovit cu dosul palmei în ochi, însă el nu i-a spus nimic și a plecat mai departe; ulterior s-au întors la cafea și i-au revăzut pe cei doi, unul venea din față și unul din spate, însă între timp s-a oprit o mașină și au reușit să plece. A mai arătat inculpatul că au hotărât să se întoarcă la B.M. acasă iar când au intrat în scara blocului a observat pe cei doi alergând spre blocul unde se aflau ei. Inculpatul a declarat că a urcat la etajul X și l-a sunat pe inculpatul S.l.F. cerându-i să ia două cuțite și să vină unde se afla el în ideea de a se apăra de cei doi care se aflau afară. Inculpatul a arătat că el a luat cuțitul cel mic iar C.A.

pe cel mare. Inculpatul a declarat că, aproximativ la 100 m de scara lui B.M. a văzut venind înspre ei pe partea vătămată iar inculpatul S. l-a întrebat dacă nu este el cel care l-a agresat anterior. A mai arătat că ulterior inculpatul S. a lovit-o pe partea vătămată cu o rangă, o țeava sau un băț, inițial în zona coastelor, iar după aceea pe după cap, din lovituri partea vătămată ghemuindu-se și îngenunchind. Inculpatul a mai declarat că văzând că partea vătămată a încercat să se ridice, a apreciat că trebuie să se apere și a lovit-o cu cuțitul de 3-4 ori, undeva în zona plămânilor, a coloanei vertebrale. A precizat că atunci când partea vătămată a încercat să se ridice l-a amenințat că o să îl omoare.

A arătat inculpatul că nu a văzut dacă și C.A. a lovit cu cuțitul. A declarat că a lăsat-o pe partea vătămată la pământ și a plecat împreună cu inculpatul S. iar când s-a uitat în urmă a văzut că partea vătămată a plecat. A arătat că numitul C.A. a plecat acasă și cuțitul pe care îl avea l-a luat el și împreună cu celălalt cuțit, Ie-a dus acasă la inculpatul S. Inculpatul a mai arătat că, după ce a mers acasă la inculpatul S. și a stat puțin, a plecat acasă iar a doua zi a fost sunat de un prieten care i-a cerut să se întâlnească în cartier, unde s-au întâlnit cu un prieten al părții vătămate, care Ie-a spus că acesta este la spital între viață și moarte și că ei sunt bănuiți de lovirea acestuia.

Inculpatul a precizat că după această întâlnire, s-a hotărât împreună cu inculpatul S. să plece din oraș, la un băiat în Jud. Vaslui. A arătat că nu au dormit la acesta, ci pe câmp și ulterior a fost sunat de sora sa care i-a spus că este căutat de poliție, astfel încât s-au hotărât să revină în oraș. A precizat că la parchet i s-au prezentat cele două cuțite ridicate de la locuința inculpatului S., pe care Ie-a recunoscut. Inculpatul a declarat că în seara incidentului băuse și era puțin amețit, dar nu era beat, inculpatul S. nu consumase băuturi alcoolice, iar partea vătămată se afla sub influența băuturilor alcoolice. Inculpatul S. a arătat că, din cartier, cunoștea că partea vătămată și numitul B. se mai băteau în cartier, însă el personal nu a mai avut incidente cu aceștia.

Inculpatul S.l.F., audiat în faza de cercetare judecătorească a declarat că recunoaște fapta însă nu este de acord cu încadrarea juridică a acesteia și nu își menține în totalitate declarațiile date în faza de urmărire penală. Inculpatul a declarat că este în relații de prietenie, de aproximativ 5 ani cu inculpatul S. și de doi ani îl cunoștea și pe numitul B. cu care avusese anterior un conflict, iar pe partea vătămată nu o cunoștea decât din vedere întrucât o mai văzuse prin cartier. A arătat că în seara incidentului se întorsese de la munte împreună cu niște prieteni și ajunși în Galați au băut vin, atât el cât și inculpatul S., după care inculpatul a mers la el acasă. Inculpatul a declarat că în jurul orelor 24,00 sau 01,00, a fost sunat de către inculpatul S. care i-a spus că se află în scară la B.M., împreună cu C.A.

și că a fost bătut, spunându-i totodată să ia două cuțite și să vină la locul unde se afla acesta. Inculpatul a arătat că a luat două cuțite și s-a deplasat la scara blocului unde locuiește B.M. iar la etajul X, în holul blocului, i-a văzut pe martorul B. și pe inculpatul S. A declarat că inculpatul S. i-a povestit că împreună cu B. și C. au mers să cumpere o cafea și pe drum s-au întâlnit cu numitul B. (martorul S.l.L.) și cu partea vătămată, au discutat ceva cu cei doi și când s-a întors să aprindă o țigară de la C. a fost lovit cu palma de partea vătămată. A precizat, de asemenea, că inculpatul S. i-a spus că au fost urmăriți de cei doi (partea vătămată și martorul S.) și au reușit să scape pentru că a oprit o mașină, însă bănuiau că cei doi îi urmăresc în continuare, chiar și când se aflau în scara blocului.

Inculpatul a arătat că au hotărât să coboare și să verifice dacă partea vătămată și martorul S. mai sunt în apropierea blocului. A precizat că i-a dat un cuțit lui C.A. și unul inculpatului S., au coborât și au constatat că cei doi nu erau la scară și au hotărât să-l conducă pe C. acasă, urmând ca și inculpatul S. să ajungă acasă întrucât locuia la două, trei blocuri distanță. Inculpatul S. a declarat că în timp ce se deplasau au observat un tânăr care mergea mai împleticit și i-a întrebat pe inculpatul S. și pe martorul C. dacă el este cel care i-a agresat, aceștia spunându-i că el este - moment în care a mers și a luat din gard o rangă metalică. Inculpatul a arătat că nu își amintește ce a declarat la procuror însă a precizat că atunci când a traversat strada nu a trecut pe lângă partea vătămată.

A arătat că partea vătămată I-a văzut venind cu ranga și venind spre el I-a întrebat „ce e cu ranga asta?", moment în care a lovit-o cu ranga în zona coastelor, partea vătămată a căzut și apoi inculpatul S. a lovit-o cu cuțitul de 3-4 ori în zona spatelui. A precizat că nu I-a văzut pe C. lovind-o pe partea vătămată. Inculpatul a declarat că nu menține declarația dată la procuror în sensul că a lovit-o pe partea vătămată cu ranga în cap - arătând că a dat această declarație de teamă, având în vedere că se afla pentru prima dată la parchet și nu mai fusese implicat într-o astfel de situație. A arătat că a mai lovit-o pe partea vătămată cu ranga în zona picioarelor și după ce și inculpatul S. a lovit-o, a văzut că partea vătămată s-a ridicat și a plecat spre locul de unde a venit, inculpatul a aruncat ranga în grădina alăturată și a plecat împreună cu inculpatul S. și martorul C. luând cuțitele de la aceștia.

Inculpatul a arătat că martorul C. a mers la el acasă, iar el cu inculpatul S. au rămas și au stat de vorbă, considerând că partea vătămată a plecat spre prietenii acesteia și se vor întoarce pentru a se răzbuna. Inculpatul S. a precizat că nu a considerat că a săvârșit o faptă gravă, a luat cuțitele și Ie-a dus la el acasă, cu mențiunea că acestea nu erau murdare de sânge. A arătat că a doua zi a venit un băiat pe nume C. care este prieten cu partea vătămată și Ie-a spus că aceasta este în stare gravă la spital și unchiul acesteia o să îi omoare - situație față de care au hotărât să plece de acasă ajungând până în Vaslui, întorcându-se după două zile, întrucât au aflat că sunt căutați de poliție.

Inculpatul a precizat că a lovit-o pe partea vătămată în scopul de a se apăra, a lovit ținând ranga cu ambele mâini, mai întâi în zona coastelor, partea vătămată dezechilibrându-se și a doua oară în spate, când aceasta a căzut. A precizat totodată că în timp ce o lovea pe partea vătămată, aceasta a spus „vă omor", iar când a plecat de la locul incidentului nu a mai spus nimic. Inculpatul a declarat că nu a avut intenția de a suprima viața părții vătămate și regretă foarte mult cele întâmplate (deci. inc. f. 103 ds. inst.). Inculpatul S.M.F., prin apărător ales, la termenul de judecată din 17 iunie 2010 a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu martori - pentru a dovedi că inculpatul și familia acestuia au fost amenințați de persoane din anturajul părții vătămate (încheiere - f. 45 dosar inst.).

Instanța a admis proba cu înscrisuri, în privința probei cu martori inculpatul prin apărător ales renunțând la următorul termen de judecată (încheiere - f. 110 ds. inst). Inculpatul S.l.F., prin apărător ales, a solicitat efectuarea unui supliment la raportul de constatare medico - legală, având în vedere că din conținutul acestuia rezultă că leziunile suferite din partea vătămată au fost produse prin lovire cu corp tăietor înțepător și prin cădere nu și prin acțiune directă - cu corp dur (țeava, rangă, bâtă). A solicitat ca prin suplimentul la raportul de constatare medico legală să se vindice dacă leziunile suferite de partea vătămată ar fi putut fi produse prin lovire activă cu corp dur (rangă, bâtă, țeava) și dacă aceste lovituri au pus în primejdie viața părții vătămate (încheiere de ședință - f. 110-111, 209 - 210 ds.

inst.). Instanța, constatând că în cuprinsul raportului de constatare medico - legală se arată că din foaia de observație a Spitalului Județean Galați - secția Chirurgie Toracică, rezultă că partea vătămată a fost internată pe 06 aprilie 2010 cu diagnosticul: Traumatism toracic, plăgi înțepate toracice posterioare, hemopneumotorax stâng, traumatism cranio - cerebral (occipital stânga, plagă liniară, orizontală de 2 cm, cu margini netede, suturată), iar în concluziile de la pct. 1 se precizează că plaga toracică posterioară și din regiunea occipitală - au putut fi produse prin loviri cu corp tăietor înțepător (rap. de constatare medico - legală - f.20 ds. u.p.) - a admis cererea privind efectuarea unui supliment la raport având ca obiectiv: stabilirea dacă traumatismul cranio - cerebral (respectiv leziunile din zona occipitală) a putut fi produs prin lovire cu bâtă sau rangă (încheiere - f.209 verso - ds.inst.).

Serviciul de medicină legală din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență S.A.A. - în suplimentul la raportul de constatare medico - legală a arătat în concluzii că modificarea plăgii din regiunea occipitală prin suturare nu permite stabilirea cu exactitate a obiectului vulnerant însă se apreciază că plaga a fost mai probabil produsă prin lovire cu corp tăietor - înțepător (având în vedere în primul rând lungimea plăgii - de 2 cm) - (f. 241 ds. inst.). Ambii inculpați au depus la dosarul cauzei acte în circumstanțiere (f. 129 -132 ds. inst., f. 245 - 259 ds. inst.). Inculpatul S.G.C., prin apărător ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice faptei deduse judecății, în sensul reținerii circumstanțe atenuante legale, prev. de art. 73 lit. b) C. pen.

arătând că injuriile, atitudinea și agresiunea comisă inițial de partea vătămată asupra inculpatului S. conduc la concluzia că riposta acestuia a fost una spontană și s-a datorat comportării agresive a părții vătămate - situația invocată fiind dovedită prin declarația părții vătămate, a martorilor și a inculpatului S.l.F. S-a apreciat că cererea nu va putea fi primită, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prev. de art. 73 lit. b) C. pen. S-a arătat că din probele administrate în cauză rezultă că partea vătămată l-a lovit fără motiv, pe inc. S., cu palma peste față - partea vătămată recunoscând acest lucru - însă inculpatul nu a ripostat. S-a menționat că partea vătămată se află în stare de ebrietate, iar inculpatul S., după ce incidentul inițial s-a încheiat, a mers în scara blocului unde locuiește martorul B., a telefonat inculpatul S. și i-a cerut să vină cu două cuțite - inculpatul susținând că pentru a se apăra.

Tot din probele administrate în cauză - în special din declarația martorului C., ale celor doi inculpați și ale părții vătămate, s-a arătat că rezultă că inculpații au coborât din scara blocului unde se aflau, inculpatul S. a văzut-o pe partea vătămată venind, mergând împleticit, a întrebat dacă ea este cea care l-a agresat pe inculpatul S. și răspunzându-i-se afirmativ, a trecut strada, a luat o rangă metalică cu care a lovit-o pe partea vătămată și după ce aceasta a căzut, inculpatul S. a lovit-o de 3-4 ori cu cuțitul în zona spatelui. S-a precizat că circumstanța atenuantă legală a „scuzei provocării" există așa cum se prevede în dispoziția din art. 73 lit. b) C. pen., atunci când infracțiunea a fost săvârșită sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă.

Din analiza dispozițiilor legale, rezultă că pentru existența circumstanței atenuante a provocării trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții: infracțiunea să fi fost săvârșită sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, starea de tulburare sau emoție să fi avut drept cauză o provocare din partea părții vătămate, provocarea să fie produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă, riposta infractorului la acțiunea provocatoare a persoanei vătămate să fi îndreptată împotriva acesteia. În practica judiciară s-a subliniat că pentru existența circumstanței atenuante a provocării este necesar ca actul provocator să fie de o anumită gravitate, adică să fie susceptibil să provoace o puternică tulburare sau emoție în psihicul infractorului (V.D., ș.a.

„Explicații ale codului penal român", Ed. A., 1970, vol. II, pag. 395). Astfel s-a apreciat că fapta inculpatului de a aplica 3-4 lovituri cu cuțitul în zona toracică nu își poate găsi explicația în pretinsa tulburare produsă de fapta părții vătămate care anterior îi aplicase o palmă, datorită disproporției dintre actul pretins provocator și ripostă. S-a mai considerat că susținerile inculpaților în sensul că au adus cele două cuțite pentru a se apăra de partea vătămată sunt nefondate. Conflictul inițial între partea vătămată și inculpatul S. constând în faptul că aceasta i-a aplicat inculpatului o palmă se încheiase.

La momentul la care cei doi inculpați și martorul C. au plecat din scara blocului unde locuia martorul B., partea vătămată nu se afla în preajma blocului, ulterior a fost observată venind, împleticindu-se, de către inculpatul S., care i-a întrebat pe cei doi „ăsta e?" și la răspunsul pozitiv al acestora au și început să o lovească, fără ca partea vătămată să îi agreseze în vreun fel. Chiar dacă în antecedența cauzală a conflictului au apărut o serie de elemente care ar putea susține o astfel de cerere (respectiv cea de reținere a disp. art. 73 lit. b) C. pen.) atâta vreme cât riposta inculpaților nu a intervenit imediat după acțiunea provocatoare, s-a apreciat că nu se poate reține scuza provocării.

Față de situația expusă, constatând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 73 lit. b) C. pen., s-a apreciat că cererea inculpatului S. nu va putea fi admisă. Inculpatul S.M.F., prin apărător ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății, din tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. în infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. - arătând că din probele administrate în cauză, ținând cont și de suplimentul la raportul de constatare medico - legală - nu rezultă că loviturile aplicate de inculpatul S. cu un obiect contondent (bâtă sau rangă) au produs leziunile ce puteau fi letale părții vătămate.

A mai susținut că nu a existat o înțelegere cu inculpatul S. pentru a aplica părții vătămate lovituri în sensul de a-i curma viața acesteia și nu a fost o acțiune conjugată, intensitatea loviturilor aplicate de inculpat fiind una extrem de redusă, pe întreg corpul părții vătămate medicul legist neconstatând leziuni produse cu corp contondent. S-a apreciat că cererea inculpatului S.l.F. nu va putea fi primită pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Astfel cum s-a arătat în considerentele prezentei hotărâri inculpatul S.l.F., audiat în faza de urmărire penală, a recunoscut comiterea faptei, arătând că în noaptea incidentului, în jurul orelor 01,00 - 02,00 - a fost sunat de inculpatul S. care i-a spus că el și martorul C. au fost bătuți de niște băieți și să ia două cuțite să vină cu ele în scara blocului unde locuiește martorul B. A arătat că a luat două cuțite, a mers unde i s-a spus, a constatat că afară nu era nimeni, a mers la inculpatul S., i-a dat acestuia și lui C. câte un cuțit și au ieșit din bloc unde, de asemenea, nu îi aștepta nimeni.

Inculpatul a arătat că în timp ce stăteau de vorbă toți trei în fața blocului X, au văzut venind dinspre M. un tânăr, care mergea împleticit, moment în care inculpatul S. și martorul C. au spus „uite mă, cred că acesta e". Inculpatul a declarat că a traversat strada, a luat o rangă metalică dintr-un gard, partea vătămată și-a continuat drumul, el s-a apropiat din spate de aceasta și când partea vătămată s-a întors înspre el și l-a întrebat „ce e cu ranga asta" și s-a dat înspre el, inculpatul a lovit-o pe partea vătămată cu ranga în zona coastelor, iar când partea vătămată a vrut să-i ia ranga din mână, a mai lovit-o în zona capului, aceasta căzând, după care a fost lovită cu cuțitul de inculpatul S. Inculpatul a arătat că după incident a mai stat de vorbă cu inculpatul S. și s-a gândit că partea vătămată nu a fost tăiată prea grav și că, eventual „a pus-o la punct" - cu răngile date de el.

În faza de cercetare judecătorească, fiind audiat, inculpatul a declarat că nu își menține declarațiile date la procuror, arătând că nu a lovit-o pe partea vătămată cu ranga metalică în zona capului ci doar în zona coastelor și că la procuror a dat acea declarație de teamă, având în vedere că se afla pentru prima dată la parchet și nu mai fusese implicat într-o astfel de situație. Și martorul C.M.A., în faza de cercetare judecătorească, a revenit asupra declarației date în faza de urmărire penală, arătând că inculpatul S. a lovit cu ranga pe partea vătămată doar peste spate, precizând că a declarat la procuror că inculpatul S. a lovit-o pe partea vătămată în cap întrucât la acel moment era speriat, însă ulterior s-a gândit mai bine (declarație martor f. 134 ds.

u.p.). Astfel cum s-a precizat, martorul C. a avut inițial calitatea de învinuit. Martorul M.F. audiat în faza de cercetare judecătorească, de asemenea a revenit asupra declarației date anterior, arătând că nu își explică de ce în declarația olografă dată la urmărirea penală a scris că inculpatul S. l-a sunat și i-a spus că partea vătămată și martorul S. l-au lovit iar el i-a spus „i-ai" - în sensul de a-i lovi și că inculpatul S. l-a sunat ulterior și i-a spus „l-am luat". Ulterior a susținut că declarația olografă dată la urmărirea penală i-a fost dictată de procuror, el spunând de la început că nu vrea să dea vreo declarație. S-a precizat că revenirea inculpatului sau a martorului asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale nu trebuie acceptată necritic; prin asemenea retractări se scindează în mod artificial procesul penal și se minimalizează necesitatea și importanța urmăririi penale.

Pentru a putea produce efecte, s-a arătat că revenirea asupra declarațiilor date anterior în cauză trebuie să fie temeinic motivată și convingător dovedită și să se coroboreze cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză. S-a constatat că inculpatul S. nu a motivat temeinic și nu a dovedit convingător revenirea asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală. Susținerea inculpatului că a susținut la momentul audierii de către procuror că a lovit-o pe partea vătămată în zona capului - de teamă, întrucât nu mai fusese în această situație, s-a apreciat că nu poate fi primită, ținând cont, că tot în faza de urmărire penală, a fost audiat de judecător (cu prilejul soluționării propunerii de arestare preventivă) și a susținut de asemenea, că a lovit-o pe partea vătămată cu ranga metalică în zona capului (deci.

f. 112 ds. u.p.). S-a mai reținut că susținerea inculpatului S. că a lovit-o doar în zona coastelor este contrazisă de declarațiile inculpatului S., date în ambele faze procesuale, de declarațiile martorilor B.P.I. date în ambele faze procesuale precum și de declarațiile părții vătămate care a arătat că că a fost lovită mai întâi cu o bâtă sau rangă în zona capului și apoi cu cuțitul - contrar disp. art. 69 C. proc. pen., astfel încât nu va putea fi reținută. Nici martorii C. și M. nu au motivat temeinic și nu au dovedit convingător revenirea asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale și de asemenea, susținerile acestora sunt contrazise de probele administrate în cauză - situație față de care s-a dat eficiență declarațiilor date de către aceștia în faza de urmărire penală.

S-a arătat că este cunoscut că mijloacele de probă enumerate de art. - 64 C. proc. pen. nu au o valoare probantă dinainte stabilită și că legea nu face nicio distincție după cum acestea au fost administrate în faza de urmărire penală sau în cea a judecății. Neexistând astfel niciun temei legal pentru a se crea o ordine de preferință între declarațiile succesive ale martorilor, instanța poate să considere atunci când depozițiile lor sunt contradictorii, că numai una dintre ele este expresia adevărului, îndepărtându-le motivat pe celelalte. Prin urmare, s-a reținut ca expresia adevărului, numai acea declarație care se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.

Din coroborarea probelor administrate, s-a arătat că rezultă că inculpatul S. l-a sunat pe inculpatul S., cerându-i acestuia să vină cu două cuțite -inculpații susținând că pentru a se apăra de partea vătămată - inculpatul S. conformându-se. S-a mai reținut că aspectul că inculpații au dorit să se răzbune pe partea vătămată rezultă din faptul că aceștia au ieșit din blocul unde se aflau, au constatat că nu este nimeni în fața blocului și la momentul la care inculpatul S. a văzut un tânăr venind, mergând împleticit, a întrebat dacă el este cel care îl lovise anterior pe inculpatul S. și fără ca acesta să le zică ceva, inculpatul S. a luat o rangă metalică și a lovit-o (declarație inculpat S. dată în faza de urmărire penală, declarație inculpat Străoanu, declarație martor C. dată în faza de urmărire penală, declarațiile părții vătămate).

Acest aspect mai rezultă și din declarația dată în cursul urmăririi penale de martorul M.F., precum și din susținerile inculpatului S. în sensul că după agresiune a apreciat că „a pus-o la punct" pe partea vătămată răngile date de el. S-a considerat că acțiunile inculpatului mai sus descrise (a luat cele două cuțite de acasă și Ie-a pus la dispoziția inculpatului S. și a martorului C.), a lovit-o primul cu ranga în cap pe partea vătămată, după care inculpatul S. i-a aplicat lovituri repetate cu cuțitul în zona toracică se circumscriu coautoratului la săvârșirea infracțiunii de omor în forma tentativei. S-a apreciat că, coautoratul presupune contribuția a cel puțin două persoane la comiterea faptei, contribuții ce reprezintă elementul material al laturii obiective a infracțiunii.

S-a arătat că activitățile coautorilor de executare nemijlocită a infracțiunii nu trebuie să fie identice, ci să se completeze într-o activitate unică. în mod constant s-a decis în practica judiciară că sunt acte de coautorat loviturile aplicate de mai multe persoane victimei, în cadrul unei hotărâri infracționale unice, de omor, chiar dacă nu toate au fost apte să producă rezultatul letal (în acest sens V.D., ș.a. „Explicații ale codului penal român", Ed. A., 1970, vol. II, pag. 193). Acesta este și motivul pentru care nu s-a considerat ca fiind relevant a se stabili prin suplimentul la raportul de constatare medico - legală solicitat de inculpatul S. prin apărător, dacă loviturile aplicate de acesta au fost în măsură să ducă la producerea rezultatului letal.

Contribuția coautorilor la săvârșirea infracțiunii poate fi concomitentă sau succesivă. Sub acest aspect s-a susținut că nu influențează existența coautoratului momentul când își aduc contribuțiile coautorii la săvârșirea faptei. În privința susținerilor inculpatului S., că din cupri