ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1111/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1111/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Deliberând asupra recursului penal
de față, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 577 din 22 decembrie 2009,
Tribunalul Galați a condamnat inculpatul C.V. la o pedeapsă de 6 (șase) ani
închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, după
executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de
omor prevăzută și pedepsită de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin.
(1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 27 iunie 2009).
În baza dispozițiilor art. 39 alin.
(1), (2) C. pen., art. 35 C. pen. a dispus contopirea pedepsei aplicată prin
prezenta hotărâre cu restul neexecutat de 1 an, 2 luni și 10 zile închisoare
din pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.
1316/2008 a Judecătoriei Brașov, definitivă la data de 6 mai 2009, inculpatul
C.V. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) ani închisoare sporită
la 6 (șase) ani și 2 (două) luni închisoare și pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.
pen. pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii.
Tribunalul Galați a aplicat
inculpatului C.V. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei
închisorii.
Conform art. 350 C. proc. pen. a
menținut măsura arestării preventive a inculpatului C.V. și a dedus din durata
pedepsei închisorii perioada executată și arestarea preventivă de la data de 28
iunie 2009 la zi.
A obligat inculpatul C.V. la plata
sumei de 1.483,12 RON către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență
"Sf. Ap. Andrei" Galați, reprezentând cheltuielile de spitalizare ale
părții vătămate P.C.
A constatat că partea vătămată P.C.
nu s-a constituit partea civilă.
A dispus confiscarea unui cuțit
artizanal cu o lungime totală de 12,5 cm, aflat la camera de corpuri delicte a
Tribunalului Galați.
A dispus ca onorariul apărătorului
din oficiu, în sumă de 400 RON (200 la urm. pen. și 200 RON la fond), să fie
virat către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.
A obligat inculpatul la plata sumei
de 800 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a fi dispus astfel instanța
de fond a reținut următoarele:
Începând cu luna mai 2009 inculpatul
C.V. a fost încarcerat în camera 102 a Penitenciarului Galați, fiind în
executarea unei pedepse privative de libertate de 5 ani și 8 luni închisoare,
aplicată prin Sentința penală nr. 1316/2008 a Judecătoriei Brașov, pentru
săvârșirea infracțiunilor de furt și tâlhărie. În cameră, inculpatul mai era
împreună cu partea vătămată P.C., zis "P." și martorii G.C. zis
"C.", S.F., M.S. zis "N.", T.M. și făptuitorul C.M.G.
(declarații parte vătămată; declarații martori; declarații inculpat - dosar
urmărire penală și dosar de fond).
Sub pretextul că "era mai
vechi" în penitenciar, partea vătămată P.C. obișnuia să-l șicaneze pe
inculpat, îl lovea în glumă și făcea aluzii cu privire la întreținerea de
relații sexuale. În ziua de vineri, 26 iunie 2009, partea vătămată l-a lovit pe
inculpat în zona feței, atenționându-l să nu spună angajaților penitenciarului
despre incident. Ca atare, la apelul din dimineața zilei de 27 iunie 2009,
întrebat fiind despre modalitatea producerii leziunilor de arcada stângă,
inculpatul a spus angajaților penitenciarului că a căzut în baie. În dimineața
zilei de 27 iunie 2009, în jurul orelor 10,00 partea vătămată a început din nou
să-l șicaneze pe inculpat, îl lovea în glumă și făcea aluzii de natură sexuală.
În după amiaza zilei de 27 iunie
2009, sâmbătă, în jurul orelor 15,00 - 15,30, toate cele șapte persoane private
de libertate se aflau în camera de deținere. Pe intervalul din camera nr. 102
se aflau partea vătămată P.C. și inculpatul C.V., restul persoanelor private de
libertate fiind în paturi. La un moment dat, profitând de faptul că partea
vătămată se întorsese cu spatele, inculpatul C.V. a luat un scăunel din lemn și
i-a aplicat lovituri repetate în zona capului. Din lovituri, partea vătămată a
căzut la pământ, în dreptul grilajului metalic de la cameră. După ce scăunelul
s-a rupt urmare loviturilor aplicate de inculpat, acesta a luat o masă din lemn
și a continuat să aplice lovituri părții vătămate în zona capului și a spatelui
până când s-a masa s-a rupt. Făptuitorul C.M.G. și martorul T.M. au intervenit
pentru aplanarea conflictului, sens în care făptuitorul a luat din mâna
inculpatului obiectul contondent cu care o lovea pe partea vătămată. În aceste
împrejurări, inculpatul a luat un cuțit improvizat și a aplicat părții vătămate
câteva lovituri în zona coapselor. Auzind strigătele părții vătămate și
zgomotele produse de lovituri, în dreptul grilajului metalic au venit martorii
A.M. și B.G.C. - supraveghetori pe Secția I care au strigat la inculpat să se
liniștească. Cu toate acestea, inculpatul a mai aplicat două lovituri părții
vătămate cu fragmente de lemn. Până la intrarea echipei de intervenție în
camera de deținere, partea vătămată a reușit să se târâie până în dreptul băii,
loc în care și-a pierdut cunoștința. A fost transportată la Spitalul Clinic de
Urgență Galați, iar de aici la Spitalul Rahova (procese-verbale și planșa
fotografică; xerocopii acte ridicate de la penitenciar; declarații parte
vătămată; declarații martori; declarații inculpat - dosar urmărire penală și
dosar de fond).
Cu ocazia cercetării la fața locului
au fost ridicate cuțitul improvizat, urme biologice și câteva fragmente
lemnoase care prezentau urme de substanță culoare brun-roșcată. (proces-verbal
și planșa fotografică - dosar urmărire penală).
Din raportul de constatare medico-legală
întocmit cu prilejul examinării părții vătămate P.C. au rezultat următoarele:
- a prezentat leziuni de violență ce
au putut fi produse prin lovire repetată cu corp contondent alungit
(traumatismul cranio-cerebral) iar restul leziunilor prin lovire cu corp dur și
cu corp înțepător-tăietor, posibil cuțit;
- leziunile pot data din 27 iunie
2009;
- necesită pentru vindecare 40 - 45
zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor cranio-cerebrale, de la
data producerii dacă nu survin complicații; restul leziunilor necesită 8 - 9
zile de îngrijiri medicale pentru vindecare de la data producerii;
- traumatismul cranio-cerebral cu
fracturi temporo-occipitale stânga, hemoragie subarahnoidiană, pneumoencefalie
și contuzii cerebrale au pus în primejdie viața părții vătămate.
Situația de fapt arătată mai sus și
vinovăția inculpatului pentru comiterea faptei deduse judecății este pe deplin
dovedită prin coroborarea probelor administrate în cauză, respectiv:
procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșele foto, raportul de
constatare medico-legală, declarațiile martorilor G.C., S.F., M.S., T.M., A.M.
și B.G.C., declarațiile inculpatului, înscrisurile aflate la dosar.
Situația de fapt și vinovăția
inculpatului au fost stabilită pe baza probelor administrate în cauză și
existente la dosar.
La dozarea și individualizarea
pedepsei au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.,
persoana inculpatului, starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul
prevăzut de lege a declarat apel inculpatul C.V.
Prin motivele de apel inculpatul
consideră că hotărârea dată este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepsei
aplicate.
Se susține că, față de modul cum s-a
derulat comiterea faptelor, instanța trebuia să aibă în vedere că a fost
provocat și în acest context să i se fi reținut circumstanțe atenuante.
Se solicită reținerea dispozițiilor
art. 73 lit. b) și art. 74 lit. c) C. pen., cu consecința reducerii pedepsei.
Apelul declarat de inculpat este
nefondat.
Din verificarea hotărârii atacate și
analiza probelor administrate în cauză și existente la dosar, Curtea a
constatat că soluția pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală.
Instanța de fond a reținut corect
situația de fapt dar și încadrarea juridică a faptei.
De asemenea, s-a constatat că,
criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. au fost just
evaluate și în raport de modalitatea și împrejurările în care fapta s-a comis,
ținându-se cont în același timp și de persoana inculpatului și starea sa de
recidivă.
Pedeapsa aplicată inculpatului
răspunde ca echivalent gradului de pericol social în modalitatea și
împrejurările în care a fost comisă și este în măsură, în sensul dispozițiilor
art. 52 C. pen., să asigure reeducarea inculpatului.
Prin Sentința penală nr. 16/A din 3
februarie 2010, Curtea de Apel Galați, secția penală, în temeiul art. 329 pct.
1 lit. b) C. proc. pen. a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpat.
Împotriva acestei decizii, în termen
legal, a formulat recurs inc. C.V.
Prin motivele de recurs, inculpatul
a criticat hotărârile pronunțate în cauză pentru netemeinicie sub aspectul
greșitei individualizări a pedepsei pe care o consideră prea severă în raport
cu circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, fiind determinat de partea
vătămată să comită infracțiunea datorită comportamentului agresiv al acesteia,
precum și circumstanțele sale personale: a recunoscut fapta și se afla într-o
stare de stres permanent.
În drept, inculpatul a invocat cazul
de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., referitor la
greșita individualizare a pedepsei.
Examinând hotărârile pronunțate în
cauză sub aspectele invocate de inculpat și prin prisma cazului de casare
menționat, Înalta Curte constată recursul nefondat, soluțiile pronunțate în
cauză fiind legale și temeinice.
În cauză, pe baza probelor
determinate, care au fost analizate de prima instanță, a fost reținută situația
de fapt expusă anterior, care a fost încadrată corespunzător și în drept.
Astfel, fapta inculpatului C.V. care
în ziua de 27 iunie 2009 a aplicat părții vătămate P.C., lovituri repetate cu
obiecte contondente și cu un cuțit improvizat, peste corp și cap, întrunește
elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor, prevăzută de
art. 20 raportat la art. 174 C. pen.
Înalta Curte constată că la dozarea
pedepsei a fost avută în vedere și atitudinea șicanatorie a părții vătămate
care a determinat reacția violentă a inculpatului.
Corect s-a apreciat că atitudinea
șicanatorie a părții vătămate nu poate constitui circumstanță atenuantă
prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., întrucât pentru a fi reținută scuza
provocării este necesar ca infracțiunea să fi fost săvârșită sub stăpânirea
unei puternice tulburări sau emoții determinată de o provocare din partea
părții vătămate, fiind necesar ca actul provocator să fie de o anumită
gravitate.
Or, în cauză, atitudinea
șicanatorie, de hărțuire de către victimă nu a fost susceptibilă să provoace o
puternică tulburare în psihicul inculpatului, mai ales că există o disproporție
vădită între actul pretins provocator și riposta violentă a recurentului.
În raport de circumstanțele reale și
personale reținute se apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului C.V.
corespunde atât prin cuantum (de altfel, orientată spre minimul special
prevăzut de lege), cât și prin modalitatea de executare, dublului său scop
educativ și coercitiv, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen.
În consecință, neexistând motive
pentru reducerea pedepsei, Înalta Curte, în temeiul art. 385
15
pct.
2 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpat.
Se va deduce din durata pedepsei
aplicate, durata prevenției la zi.,
Văzând și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul C.V. împotriva Deciziei penale nr. 16/A din 3 februarie
2010 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, timpul arestării preventive de la 28 iunie 2009 la 23 martie
2010.
Obligă recurentul inculpat la plata
sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON,
reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi
23 martie 2010.