ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3443/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3443/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra cauzei penale de

față;

În baza actelor și

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală

nr. 460 din 26 septembrie 2012

pronunțată în Dosarul nr. 10944/121/2011, Tribunalul Galați

a condamnat pe inculpatul S.G. la o pedeapsă principală de 18 ani închisoare și

la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 6 ani, după executarea pedepsei

principale, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174

alin. (1) - art. 175 lit. i) C. pen.

A condamnat pe același

inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de loviri

sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen.

A condamnat pe același

inculpat la o pedeapsă de 7 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de loviri

sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 - art.

34 lit. b) și art. 35 C. pen. a contopit pedepsele de mai sus și a dispus ca inculpatul

S.G. să execute pedeapsa mai grea de 18 ani închisoare sporită la 18 ani și 4 luni

închisoare, plus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 6 ani.

A aplicat inculpatului

pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen.

A menținut starea de arest

a inculpatului S.G. și conform art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa principală rezultantă,

durată executată de la 10 iunie 2011 la zi.

A condamnat pe inculpatul

I.C. la o pedeapsă principală de 15 ani închisoare și la pedeapsa complementară

a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b)

C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale, pentru comiterea

complicității la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 26 C. pen. în

referire la art. 174 alin. (1) - art. 175 lit. i) C. pen.

A condamnat pe același

inculpat la o pedeapsă de 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de lovire

sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen.

În baza art. 33-art. 34

lit. b) și art. 35 C. pen. a contopit pedepsele de mai sus și a dispus ca inculpatul

I.C. să execute pedeapsa mai grea de 15 ani închisoare plus pedeapsa complementară

a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C.

pen. pe o durată de 4 ani.

A aplicat inculpatului

I.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a II-a și lit. b) C. pen.

Conform art. 88 C.

pen., a dedus din pedeapsa principală rezultantă de 15 ani închisoare durata executată

de inculpatul I.C. de la 10 iunie 2011 și până la data punerii în libertate a acestuia,

respectiv data de 23 iunie 2011.

A menținut obligarea de

a nu părăsi localitatea față de inculpat instituită prin încheierea de ședință din

26 iunie 2011 a Tribunalului Galați.

A condamnat pe inculpatul

S.V. la o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru comiterea infracțiunii de lovire sau

alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

C. pen.

A aplicat inculpatului

S.V. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a)

teza a II-a și lit. b) C. pen.

A condamnat pe inculpatul

M.A.G. la o pedeapsă principală de 7 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii

de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea

art. 320

1

C. proc. pen.

A aplicat inculpatului

M.A.G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen. și conform art. 81-art. 82 și art. 71 alin. (5) C.

pen., a dispus suspendarea condiționată a pedepsei principale și a pedepsei accesorii

pe durata termenului de încercare de 2 ani și 7 luni.

A atras atenția inculpatului

M.A.G. asupra consecințelor prevăzute de art. 83 C. pen.

În baza art. 7 din

Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpații I.C.

și S.G., după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

A confiscat în vederea

distrugerii a unui cuțit cu lungimea totală de 25 cm.

A constatat că numita

M.F. nu a solicitat despăgubiri civile în cauză.

A obligat în solidar pe

inculpații S.G. și I.C. la plata sumei de 20.000 RON, daune morale către partea

civilă M.L.

A obligat pe inculpatul

S.V. la plata sumei de 10.000 RON, cu titlu de daune morale către partea civilă-inculpat

M.A.G.

A respins ca nefondate

pretențiile civile solicitate de inculpatul-parte vătămată S.V. și celorlalte despăgubiri

solicitate de părți în cauză.

Conform art. 193 C.

proc. pen. a obligat pe inculpații I.C. și S.G. la plata a câte 250 RON, fiecare

cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă M.L.

A constatat că Spitalul

Județean Galați nu a solicitat despăgubiri civile în cauză.

În baza art. 189 și art.

191 C. proc. pen. a obligat pe inculpații S.G. și I.C. la plata a câte 1.000

RON fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpații S.V.

și M.A.G. la plata a câte 500 RON, fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Suma de 200 RON, onorariu

apărător din oficiu C.O. se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către

Baroul Galați.

Pentru a hotărî astfel,

Tribunalul Galați a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul cu

nr. 618/P din 04 octombrie 2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați a fost

trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatului S.G., pentru comiterea

infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174-art. 175 alin. (1) lit. i)

C. pen. și infracțiunile de lovire prevăzute de art. 180 alin. (1) și art. 180

alin. (2) C. pen.

Au fost trimiși în judecată

și inculpații I.C., pentru complicitate la infracțiunea de omor clarificat, prevăzută

de art. 26 C. pen., în referire la art. 174-175 lit. i) C. pen.; lovire prevăzută

de art. 180 alin. (1) C. pen.; inculpații S.V. și M.A.G., pentru comiterea infracțiunilor

de lovire prevăzute de art. 180 alin. (2) C. pen.

În fapt, prin actul de

sesizare al instanței s-au reținut următoarele:

La data de 23 mai

2011, frații M.L., M.A.G. și M.M., după ce au efectuat o lucrare de reparații la

autoturismul martorului N.A. au mers la barul SC J. SRL din Galați, pentru a consuma

băuturi alcoolice.

Pe seară, în jurul orelor

20.00, în bar a intrat și inculpatul-parte vătămată S.V., care era sub influența

băuturilor alcoolice, și la un moment dat acesta a mers spre masa unde se afla victima

M.M. și a început o discuție contradictorie cu acesta, motivat de faptul că victima

nu ar fi reparat un frigider al inculpatului S.V.

La un moment dat, inculpatul

S.V. a devenit foarte agresiv fizic și verbal la adresa victimei M.M., amenințând-o

pe aceasta că o va bate „îi va da tocană” și că va chema băieții săi pentru aplicarea

unei corecții victimei M.M.

La un moment dat, inculpatul

S.V. a fost sunat telefonic întâmplător de fiul său S.G. și profitând de această

ocazie inculpatul l-a chemat în „ajutor” pe fiul său, inculpatul S.G., iar cu aceasta

din urmă a sosit după scurt timp și coinculpatul I.C.

Pentru a evita escaladarea

conflictului victima M.M. și frații săi M.L. și M.A.G. au ieșit din bar cu intenția

de a merge spre casele lor, dar chiar la ieșirea din bar au fost atacați și loviți

de inculpații I.C., S.G. și S.V.

Inculpatul S.V. a blocat

plecarea părții vătămate M.L., timp în care inculpatul S.G., fiul inculpatului S.V.

a lovit-o pe aceasta cu pumnii în zona feței.

În continuarea altercației

fizice, partea vătămată M.L. a fost lovit cu pumnii și de către inculpatul I.C.,

iar partea vătămată M.A.G. a fost lovită cu cuțitul în picior de către inculpatul

S.V., dar și de fiul acestuia inculpatul S.G.

În timpul altercației

partea vătămată-inculpat M.A.G. a lovit cu pumnii și picioarele pe inculpatul-parte

vătămată S.V. cauzându-i leziuni traumatice ușoare.

Datorită agresiunilor

fizice, victima M.M. s-a retras din zona barului SC J. SRL către un gard metalic

din apropiere, dar a fost urmărită de inculpații S.G. și I.C., care au continuat

să o lovească, inculpatul S.G. aplicând victimei mai multe lovituri de cuțit în

zone vitale ale corpului, timp în care coinculpatul I.C. se află în imediata apropiere.

Victima M.M. a fost găsită

după orele 01.00, decedată lângă gardul metalic și murdar de sânge pe tot corpul.

După agresiunile grave

aplicate victimei M.M., inculpații S.G. și I.C. au părăsit în grabă locul faptei,

au mers la martora T.D., pe care o cunoșteau, unde s-au spălat, iar a doua zi, pentru

a nu fi identificați și prinși, au părăsit țara cu destinația Italia.

Examinările medico-legale

au constatat leziunile pe corpul părții vătămate M.L., leziuni care nu au necesitat

îngrijiri medicale, iar pe corpul inculpaților părți-vătămate S.V. și M.A.G. s-au

descoperit unele leziuni mai grave, care au necesitat 5-7 zile de îngrijiri medicale

și respectiv 11-12 zile de îngrijiri medicale.

Raportul medico-legal

în privința victimei M.M. a constatat că moartea acesteia a fost violentă și s-a

datorat multiplelor leziuni toracice produse prin lovire cu corpuri înțepător-tăietoare.

Loviturile cele mai grave

s-au constat în zona toracică (inimă) și s-au concretizat în plagă penetrantă toraco-abdominală

cu plagă cardiacă ventriculul stâng și plagă gastrică, produse prin lovire cu corp

înțepător-tăietor (cuțit).

Între leziunile constatate

și decesul victimei M.M. există un raport direct de cauzalitate, leziunile sunt

datate din 23 mai 2011, iar în sângele victimei s-a descoperit o concentrație alcoolică

de 1,50 gr. ‰.

După câteva zile la solicitarea

telefonică a rudelor, inculpații S.G. și I.C. au revenit în țară din Italia, pe

numele lor fiind emise mandate de arestare preventivă de către Tribunalul Galați.

Inculpații principali

S.G. și I.C. au avut în faza de urmărire penală o atitudine procesuală parțial sinceră.

Pe rolul Tribunalului

Galați cauza a fost înregistrată la nr. 10944 din 05 octombrie 2011.

Pentru inculpatul I.C.,

Curtea de Apel Galați a dispus judecarea acestuia în stare de libertate, iar Tribunalul

Galați, prin încheierea de ședință din 26 iunie 2011, a instituit față de inculpatul

I.C., măsura restrictivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, respectiv

municipiul Galați.

Prima instanță a reținut

că probele admise în faza de judecată în mod nemijlocit confirmă situația de fapt

și vinovăția fiecărui inculpat.

Martora M.F., soția supraviețuitoare

a victimei M.M., a precizat că a fost căsătorită legal o perioadă de 5 ani cu victima,

nu a avut copii, nu dorește despăgubiri civile și a mai precizat că cei care au

provocat scandalul ar fi inculpații S.G. și tatăl acestuia inculpatul S.V.

Din declarația dată de

partea vătămată M.L., rezultă că aceasta a fost lovită cu pumnii de către inculpații

S.G. și I.C. și că tot scandalul de la bar a fost început de inculpatul S.V.

Aceiași parte vătămată

a mai arătat că se constituie parte civilă împotriva inculpaților și că a văzut

când lângă fratele său, victima M.M., se aflau inculpații I.C. și S.G. și știe că

unul dintre aceștia a lovit pe victimă cu cuțitul.

Inculpatul-parte vătămată

M.A.G. a precizat că a fost lovit cu cuțitul în picior de către inculpatul S.V.,

dar că și el a lovit pe inculpatul S.V. cu pumnii.

Aceeași parte vătămată-inculpat

a mai arătat că inculpatul I.C. și S.G. se aflau împreună în zona barului și au

participat la altercație și mai știe că cel care a lovit pe victima M.M. este chiar

inculpatul S.G., deoarece acesta a luat cuțitul din mâna tatălui său S.V.

Audiat în fața instanței

de judecată inculpatul S.G. a avut o poziție procesuală relativ nesinceră, dar a

arătat că a fost prezent în seara zilei de 23 mai 2011, cu inculpatul S.G. la barul

SC J. SRL din Galați, unde a avut loc o altercație.

Inculpatul I.C. a recunoscut

faptul că imediat după altercație a fost fugit în Italia aproximativ 8-9 zile și

a revenit în România deoarece era căutat de organele de poliție.

În fața instanței de judecată

inculpatul S.G. a recunoscut că la barul SC J. SRL din Galați a fost o altercație

la data de 23 mai 2011, unde a participat și el, dar nu a recunoscut că a lovit

pe victima M.M. cu cuțitul, deși în fața judecătorului la soluționarea propunerii

de arestare preventivă a recunoscut că a lovit victima de mai multe ori cu cuțitul.

Inculpatul S.G. a recunoscut,

în schimb, că a lovit pe părțile vătămate M.L. și M.A.G. și știe că acesta din urmă

a fost lovită și de către tatăl său inculpatul S.V.

Din declarația martorului

V.C. a rezultat că a văzut conflictul din zona barului în seara zilei de 23 mai

2011, în conflict erau antrenate circa 5-6 persoane și mai știe că după finalizarea

conflictului unii tineri au fugit din zona de conflict.

Din declarațiile date

de martorii I.C. și T.S. a rezultat că la bar a existat o altercație fizică între

mai mulți tineri, iar după orele 23.00 lângă un gard metalic din apropierea barului

s-a descoperit cadavrul victimei M.M.

Martora T.D. a arătat

că, în seara zilei de 23 mai 2011, a sosit la domiciliu său prietenul său, inculpatul

S.G., care era însoțit de coinculpatul I.C., ambii păreau speriați, inculpatul S.G.

i-a relatat că s-a bătut cu mai mulți tineri, iar a doua zi acesta și inculpatul

I.C. au fugit în Italia unde au stat circa 8-9 zile.

Aceeași martoră a arătat

că ambii inculpați s-au spălat întrucât prezentau urme de sânge și lovituri, iar

după ce au plecat în Italia i-a convins telefonic să revină în țară deoarece sunt

căutați de către poliție și procuratură.

Martorul J.D., patronul

barului, a arătat că în seara incidentului a fost chemat la bar de către angajata

sa (barmanița), iar la sosire nu mai erau inculpații S.G., S.V. și I.C., ci doar

victimele M.A.G. și M.L.

Același martor a mai relatat

că în zona barului s-a găsit un cuțit, iar lângă un gard din apropiere cadavrul

victimei M.M., care nu putea fi văzut din fața barului, deoarece zona unde era căzut

nu este luminată și pe de altă parte zona avea vegetație care „ascundea” practic

cadavrul victimei.

Din declarația martorului

C.C. a rezultat că victima M.M. a fost căutată mai mult timp și în cele din urmă

a fost descoperită fără suflare lângă un gard din apropierea barului fiind murdar

de sânge și prezentând evidente urme de violență fizică.

Martora C.V. a arătat

că după conflict inculpații I.C. și S.G. au fugit din zona barului, în grupul acestora

aflându-se doar inculpatul S.V. și nicidecum alte persoane, iar în grupul victimei

M.M., doar cei doi frați ai acestuia.

Martorul M.O.V., lucrător

de poliție, a arătat că în seara conflictului s-a întâlnit cu inculpații I.C., S.G.

și S.V., în apropierea barului SC J. SRL, inculpatul S.V. era în stare de ebrietate

și l-a avertizat pe S.G. să aibă grijă de tatăl său întrucât acesta se află în evidentă

stare de ebrietate și este posibil să provoace scandal.

Din declarația dată de

martorul D.C. a rezultat că inculpații principali I.C. și S.G. erau în general niște

tineri liniștiți, știe că între aceștia și frații M. a avut loc o altercație în

seara zilei de 23 mai 2011și că victima a fost înjunghiată cu un cuțit, după care

a decedat.

Martorul M.A.M. a relatat

în fața instanței că în timpul conflictului violent partea vătămată M.A.G. a fost

lovită cu un cuțit în picior, iar după orele 22.00 a fost descoperit lângă un gard

din apropierea barului cadavrul victimei M.M., zona unde a fost găsit cadavrul fiind

lipsită de vizibilitate clară pe timp de noapte.

În fața judecătorului,

care a dispus arestarea preventivă, inculpatul S.G. a recunoscut că a lovit pe victima

M.M. cu cuțitul de mai multe ori când acesta era lângă un gard metalic, iar inculpatul

I.C. a precizat printre altele că a fost antrenat și el în activitatea conflictuală

și era în apropiere când inculpatul S.G. se lovea cu victima M.M. lângă gardul metalic.

Prima instanță a reținut

că, analizând și coroborând probele de mai sus cu cele administrate în faza de urmărire

penală, se confirmă în mod cert activitatea infracțională a inculpaților S.G. și

I.C., dar și activitatea infracțională a inculpaților S.V. și M.A.G.

În drept, instanța de

fond a apreciat că fapta inculpatului S.G., care la data de 23 mai 2011, în urma

unui conflict violent, în loc public a aplicat mai multe lovituri de cuțit victimei

M.M. în zone vitale ale corpului (inimă) cauzând decesul acesteia în scurt timp,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prevăzută

de art. 174-175 lit. i) C. pen.

Fapta aceluiași inculpat,

care în aceleași împrejurări a lovit pe victima M.L. cu pumnii și picioarele fără

să cauzeze leziuni grave, tratabile medical și totodată a lovit pe victima M.A.G.,

cu un cuțit cauzându-i leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 11-12 zile

de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor distincte

de lovire prevăzute de art. 180 alin. (1) C. pen., respectiv art. 180 alin. (2)

C. pen.

Fapta inculpatului I.C.,

care la data de 23 mai 2011, a ajutat moral și material pe coinculpatul S.G. să

o ucidă cu cuțitul pe victima M.M., întrunește elementele constitutive ale complicității

la omor calificat prevăzută de art. 26 C. pen., în referire la art. 174 și 175

lit. i) C. pen.

Fapta inculpatului I.C.,

de a lovi în aceleași împrejurări pe partea vătămată M.L. cu pumnii și picioarele,

cauzându-i suferințe fizice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

de lovire prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen.

Fapta inculpatului S.V.

de a lovi cu cuțitul pe partea vătămată-inculpat M.A.G., în zona piciorului, cauzându-i

leziuni traumatice tratabile în 11-12 zile întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului-parte

vătămată M.A.G. care în aceleași împrejurări a lovit-o pe partea vătămată-inculpat

S.V. cu pumnii în zona feței, cauzându-i leziuni traumatice ușoare pentru vindecarea

cărora au fost necesare 5-7 zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.

Prima instanță a dispus

ca pentru infracțiunile comise fiecare dintre cei patru inculpați să fie pedepsiți

penal în limita legii.

La dozarea și individualizarea

pedepselor au fost luate în considerare criteriile generale prevăzute de art. 72

C. pen., privind pericolul social al faptelor, condițiile în care s-au produs, gravitatea

și consecințele acestora, dar și persoana și conduita fiecărui inculpat în parte.

În privința inculpaților

S.V. și M.A.G. au fost reținute dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen.

deoarece aceștia s-au prevalat de acest text de lege și au solicitat soluționarea

cauzei, în ceea ce îi privește, pe baza materialului probator administrat în faza

de urmărire penală, recunoscând și regretând totodată infracțiunile reținute în

sarcina lor.

În faza dezbaterilor judiciare,

inculpații I.C. și S.G., prin apărător, au solicitat achitarea lor întrucât nu se

fac vinovați de uciderea victimei M.M. sau schimbarea încadrării juridice în privința

infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174-175 lit. i) C. pen., în infracțiunea

de lovire, prevăzută de art. 180 C. pen. și aplicarea unei pedepse reduse.

Tribunalul a apreciat

ca fiind vădit nefondate cererile și apărările formulate de inculpații S.G. și I.C.,

deoarece materialul probator administrat în cauză confirmă faptul că aceștia au

fost inculpații principali în timpul conflictului din data de 23 mai 2011, primul

a lovit victima cu cuțitul de mai multe ori iar la comiterea faptei inculpatul S.G.

a avut ajutorul deplin al coinculpatului I.C..

Inculpatul S.G. a recunoscut

fapta comisă la momentul arestării sale preventive arătând că a lovit pe victima

M.M. de mai multe ori cu cuțitul lângă un gard metalic, după care victima a decedat,

iar în apropiere se afla și complicele I.C.

Prima instanță a constatat

că, din probele aflate la dosar, rezultă că, inițial, a avut loc un conflict lângă

ușa barului SC J. SRL din Galați, în care au fost antrenate 5-6 persoane și

la un moment dat victima M.M. a fugit din zona conflictului în ideea de a se apăra,

dar după ea au fugit inculpații S.G. și I.C. victima fiind prinsă lângă un gard

metalic aflat la circa 40-50 de metri de bar și ucisă cu lovituri de cuțit.

Majoritatea martorilor

audiați în cauză precum și partea vătămată M.A.G. au precizat că autorii uciderii

victimei sunt inculpații S.G. și I.C. în calitate de complice, iar în zonă nu s-au

aflat alte persoane străine.

Instanța de fond a constatat

complicitatea inculpatului I.C. la uciderea victimei, aceasta a fost atât materială,

cât și morală și s-a concretizat în existența unei înțelegeri clare cu coinculpatul

S.G. de agresare fizică a victimei M.M., inculpatul I.C. știind că prietenul său

a luat un cuțit de jos și intenționează să o lovească pe victima M.M.

Victima a fost alergată

(fugărită) de ambii inculpații S.G. și I.C., după care a fost prinsă lângă un gard

metalic și lovită cu cuțitul de inculpatul S.G., coinculpatul-complice, I.C. ajutând

în acest fel la prindere victimei, la slăbirea puterii de rezistență și reacție

a acesteia.

Prezența complicelui I.C.

în zona de conflict, prietenia acestuia cu inculpatul S.G., faptul că ambii în înțelegere

clară au alergat victima și au prins-o în vederea lovirii sunt forme clare ale unei

complicități penale.

Ambii inculpați arătați

mai sus, după ce au contribuit la uciderea victimei, au mers în grabă la prietena

inculpatului S.G., s-au spălat pentru a înlătura urmele de sânge de pe corp, iar

a doua zi au fugit în Italia, tocmai pentru a nu fi prinși.

Revenirea inculpaților

I.C. și S.G. în țară s-a datorat numai insistențelor telefonice ale persoanelor

apropiate care i-au informat că în privința lor se efectuează cercetări penale și

este bine să revină în România, ceea ce s-a și întâmplat după o perioadă de 8-9

zile de la plecarea în Italia.

În declarația sa, inculpatul

I.C. recunoaște că se afla în apropierea inculpatului S.G., când acesta o lovea

pe victima M.M. cu cuțitul, în zona gardului metalic unde ulterior victima a fost

găsită decedată.

Unii martori audiați au

precizat că de la ușa barului și până în zona unde a fost găsită victima decedată

vizibilitatea era foarte slabă aproape inexistentă, iar, pe de altă parte, o persoană

căzută jos nu putea fi observată și datorită faptului că în zona gardului era vegetație

(ierburi mai înalte).

Prima instanță a reținut

că încadrarea juridică a infracțiunii de omor calificat este corect reținută pentru

cei doi inculpați sub forma autoratului și, respectiv a complicității, deoarece

și probele administrate în faza de judecată confirmă situația de fapt reținută prin

rechizitoriu cu încadrările juridice corespunzătoare.

Tribunalul a apreciat,

totodată, că sunt dovedite în cauză și infracțiunile de lovire reținute pentru inculpații

S.G. și I.C. aceste fapte fiind clar probate cu plângerile și declarațiile persoanelor

vătămate M.L. și M.A.G., declarații de martori, rapoarte de examinare medico-legale

coroborate cu declarațiile date de cei doi inculpați și celelalte mijloace de probă

administrate în cauză.

Având în vedere gravitatea

infracțiunilor comise de inculpații S.G. și I.C., dar și a celor săvârșite de inculpații

S.V. și M.A.G., instanța de fond a apreciat că nu pot fi reținute în sarcina acestora

circumstanțe atenuante judiciare din cele prevăzute de art. 74 C. pen.

Pentru infracțiunile mai

grave reținute în sarcina inculpaților S.G. și I.C. instanța de fond a dispus și

aplicarea pedepselor complementare a interzicerii unor drepturi din cele prevăzute

de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. după executarea pedepselor principale.

A dispus ca pedepsele

rezultante aplicate inculpaților S.G. și I.C. să fie executate numai în regim de

detenție având în vedere cuantumul acestora dar și gravitatea extremă a infracțiunilor

de omor calificat reținute (complicitate pentru inculpatul I.C.).

A fost menținută starea

de arest a inculpatului S.G. deoarece nu s-au modificat condițiile și motivele care

au determinat arestarea preventivă a inculpatului.

Conform art. 88 C.

pen., a dedus pedeapsa executată de inculpatul S.G. până la zi, iar în privința

inculpatului I.C., care a fost judecat în stare de libertate, durata redusă executată

de la 10 iunie 2011 până la 23 iunie 2011, și, totodată, în privința acestui inculpat

a menținut măsura obligării de a nu părăsi localitatea pentru asigurarea desfășurării

în condiții optime a procesului penal în căile de atac și evitarea sustragerii în

continuare de la judecată a inculpatului I.C.

Pentru inculpații S.V.

și M.A.G., acuzați doar de infracțiuni de lovire prevăzută de art. 180 alin.

(2) C. pen., au fost reținute dispozițiile art. 320

1

C. proc.

pen., așa cum au solicitat ambii inculpați, cu consecința reducerii limitelor de

pedeapsă cu câte 1/3.

Tribunalul Galați

a apreciat că și inculpatul S.V. trebuie să execute pedeapsa principală de 1 an

închisoare în regim de detenție deoarece tot conflictul din data de 23 mai 2011

a fost provocat de acest inculpat, care era în stare de ebrietate, a devenit violent

și, în dorința de a le aplica o corecție fraților M., a chemat telefonic la bar

pe fiul său, S.G., și pe prietenul acestuia, inculpatul I.C.

Pedeapsa aplicată inculpatului

M.A.G., cu reținerea art. 320

1

C. proc. pen. a fost suspendată condiționat,

conform art. 81-82 C. pen., deoarece acesta nu are antecedente penale, a recunoscut

și regretat fapta, este foarte tânăr și în cazul său sunt îndeplinite toate cerințele

legale pentru suspendarea condiționată a executării pedepsei.

S-a atras atenția inculpatului

M.A.G. asupra consecințelor prevăzută de art. 83 C. pen. și, potrivit art. 118

C. pen., a dispus confiscarea, în vederea distrugerii cuțitul folosit la comiterea

faptelor și descoperit ulterior la fața locului.

Pentru inculpații S.G.

și I.C., care au comis infracțiunea cea mai gravă prevăzută de art. 175 lit. i)

C. pen., prima instanță a dispus prelevarea de probe biologice după rămânerea definitivă

a prezentei hotărâri.

În ceea ce privește latura

civilă a cauzei, instanța de fond a constatat că în cauză martora M.F., soția supraviețuitoare

a victimei M.M., nu a solicitat despăgubiri civile și același aspect a fost constatat

de instanță și în privința Spitalului Județean Galați.

A apreciat că nu se impune

despăgubirea civilă cu daune morale a părții vătămate-inculpat S.V., deoarece acesta

a provocat scandalul, antrenând în activitatea infracțională mai mulți tineri printre

care și pe fiul său inculpatul S.G.

Pretențiile civile ale

părții vătămate M.L. au fost satisfăcute în parte în limita sumei de 20.000 RON

daune morale, întrucât prima instanță a apreciat ca fiind evident că aceasta a fost

lovită de către inculpații I.C. și S.G. și, mai grav decât atât, cei doi inculpați

în calitate de complice și autor i-au ucis fratele la data de 23 mai 2011.

Tribunalul a considerat

că și partea vătămată M.A.G. a suferit clar o vătămare fizică și psihică prin agresarea

cu cuțitul de către inculpatul S.V. și, prin urmare, acesta din urmă, în baza

art. 1349 C. civ., l-a obligat la un prejudiciu moral de 10.000 RON.

În baza art. 189 și 191

C. proc. pen. fiecare inculpat a fost obligat la plata de cheltuieli judiciare către

stat, întrucât sunt în culpă infracțională.

Împotriva hotărârii instanței

de fond, au declarat apel inculpații S.G., I.C. și S.V., precum și partea civilă

Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Inculpatul S.G. a criticat

soluția primei instanțe considerând că s-a făcut o apreciere eronată a probelor

administrate în cauză, solicitând, din acest motiv, trimiterea cauzei spre rejudecare.

De asemenea, inculpatul

S.G. a solicitat reținerea în favoarea sa a infracțiunii prevăzute art. 322

alin. (1) și (3) teza a II-a C. pen., în sensul că fapta de omor ar fi săvârșită

de mai multe persoane, prin încăierare, fără să se stabilească care dintre aceste

persoane se face vinovată de infracțiunea de omor.

În subsidiar, același

inculpat, a solicitat reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 73

lit. a), b) C. pen. în sensul că acesta ar fi fost provocat de victima infracțiunii

de omor.

Inculpatul apelant I.C.

a criticat soluția primei instanțe ca fiind nelegală sub aspectul reținerii infracțiunii

de complicitate la omor calificat, deoarece consideră că el nu a participat la săvârșirea

acestei infracțiunii în nici un fel, fiind nevinovat.

Inculpatul S.V. a considerat

sentința penală apelată ca fiind netemeinică sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate.

Apelanta parte civilă

Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați a criticat soluția primei instanțe ca

fiind nelegală sub aspectul nesoluționării laturii civile constând în obligarea

inculpaților la plata sumei de 369,95 RON cu titlu de cheltuieli spitalizare.

Prin decizia penală

nr. 91/A din 20 martie 2013, Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru

cauze cu minori,

a admis apelurile formulate de inculpații S.G.

și I.C. împotriva sentinței penale nr. 460

din 26 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 10944/121/2011.

A desființat, în

parte, sentința penală nr. 460 din 26 septembrie 2012 a Tribunalului Galați și,

în rejudecare:

A descontopit pedepsele

aplicate inculpaților S.G. și I.C. în pedepsele componente.

A redus de la 18 ani închisoare

și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 6 ani la 14 ani închisoare

și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani, după executarea

pedepsei închisorii, pedeapsa aplicată inculpatului S.G. pentru comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 174 alin. (1)-art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., reținând și

dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., art. 76 alin.

(1) lit. a) și alin. (2) C. pen.

A redus de la 2 luni închisoare

la 300 RON amendă penală pedeapsa aplicată inculpatului S.G. pentru comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen., reținând și dispozițiile art. 74

alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) teza a II-a C.

pen.

A redus de la 7 luni închisoare

la 2 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului S.G. pentru comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., reținând și dispozițiile art. 74

alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) teza a II-a C.

pen.

În baza art. 33 lit.

a), art. 34 alin. (1) lit. b), e C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. a contopit pedepsele

aplicate inculpatului S.G., acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 14

(paisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată

de 4 ani, după executarea pedepsei închisorii.

În baza dispozițiilor

art. 383 alin. (1

1

) și alin. (2) C. proc. pen. în referire la art. 350

C. proc. pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpatul S.G. și a

dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestarea preventivă de la data de 10

iunie 2011 la zi - 20 martie 2013.

A redus de la 15 ani închisoare

și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani la 5 ani închisoare

și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, după executarea

pedepsei închisorii, pedeapsa aplicată inculpatului I.C. pentru comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 26 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin.

(1) lit. i) C. pen., reținând și dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. a) și

alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen.

A redus de la 2 luni închisoare

la 300 RON amendă penală pedeapsa aplicată inculpatului I.C. pentru comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen., reținând și dispozițiile art. 74

alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) teza a II-a C.

pen.

În baza art. 33 lit.

a), art. 34 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. a contopit pedepsele

aplicate inculpatului I.C., acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5

ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de

art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, după

executarea pedepsei închisorii.

A menținut celelalte

dispoziții ale sentinței penale apelate.

A respins, ca nefondate,

apelurile declarate de inculpatul S.V. și de către partea civilă Spitalul Clinic

județean de Urgență Galați împotriva sentinței penale nr. 460 din 26 septembrie

2012, pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 10944/121/2011.

A obligat inculpatul S.V.

și partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați la plata a câte 100

RON, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat.

Suma de 200 RON, reprezentând

onorariul avocatului desemnat din oficiu (avocat Ț.S.), se va vira către Baroul

Galați din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de prim control judiciar, analizând actele și

lucrările dosarului, a constatat corect situația de fapt reținută de către

instanța de fond, cât și vinovăția inculpaților, precum și încadrarea

în drept dată faptelor săvârșite.

Relevante în dovedirea

vinovăției inculpaților au fost considerate examinările medico-legale

ale părților vătămate M.L., S.V. și M.A.G., raportul medico-legal efectuat

victimei, declarațiile martorilor M.F., V.C., I.C., T.S., T.D., J.D., C.C.,

C.V., M.O.V., D.C., M.A.M., toate coroborându-se cu declarațiile inculpaților

S.V. și M.A.G.

Solicitarea inculpatului

S.G. privind schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracțiunea de

omor calificat în infracțiunea de încăierare a fost considerată neîntemeiată

raportat la materialul probator administrat în cauză.

Întrucât nu s-a făcut

dovada că fapta a fost săvârșită de inculpatul S.G. pentru a înlătura un atac

material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa sau a altora, a

fost respinsă solicitarea inculpatului de a se reține dispozițiile

art. 73 alin. (1) lit. a) sau b) C. pen.

Raportat la circumstanțele

personale favorabile ale inculpaților S.G. și I.C., s-a reținut în

favoarea acestora dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2)

C. pen.

Instanța reținând

contribuția infracțională a inculpatului S.V. a apreciat că pedeapsa aplicată

reflectă gradul de pericol social al faptei sale, motiv pentru care a respins apelul

acestuia.

A fost respins apelul

formulat de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați, deoarece la

dosarul cauzei s-a constatat că nu se află dovada constituirii ca parte civilă cu

suma solicitată în faza de apel, apreciindu-se că s-au ignorat dispozițiile

art. 15 alin. (2) C. proc. pen.

Împotriva acestei hotărâri,

în termen legal, au declarat recurs inculpații

S.G., I.C. și S.V., doar

inculpatul S.G. a depus la dosar, conform dispozițiilor art. 385

10

alin. (2) C. proc. pen., motivele de recurs cu 5 zile înainte de primul termen de

judecată, respectiv la 21 septembrie 2013; inculpatul I.C., transmițându-le

prin fax la 07 noiembrie 2013, ulterior primului termen de judecată.

Inculpatul S.G. a criticat

hotărârea prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 12 și 17

2

C. proc. pen., arătând că fapta sa nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de omor, ci ale infracțiunii de ucidere

din culpă, motiv pentru care a solicitat achitarea sa, în baza art. 11 pct. 2

lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunea de omor,

iar în subsidiar reținerea dispozițiilor art. 73 lit. a) C. pen.

Inculpatul I.C. a solicitat

achitarea pentru infracțiunea de complicitate la omor calificat, singura infracțiune

care i se poate reține, fiind cea prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen.

Inculpatul

S.V. a solicitat reindividualizarea

judiciară a pedepsei și aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus.

Înalta Curte, examinând

recursurile declarate, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform

art.

art.

385

9

alin. (3) C. proc. pen. le consideră nefondate pentru următoarele

considerente:

recurenților inculpați

I.C. și

S.V., întemeiată pe cazul de casare prevăzut

de

art. 385

9

pct. 12 C. proc. pen., instanța o consideră nefondată. Deși ambii inculpați

au invocat această critică, întrucât numai inculpatul S.G. a depus motivele de recurs

în termenul prevăzut de lege, stabilit de art. 385

10

alin. (2) C.

proc. pen., instanța o va analiza numai cu privire la acest inculpat, urmând

ca pentru inculpatul I.C. să fie supuse analizei numai cazurile de casare care se

iau în considerare din oficiu.

Inculpatul S.G. a fost

trimis în judecată pe lângă alte infracțiuni și pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 174 alin. (1) - art. 175 lit. i) C. pen., fapta sa constând în

aceea că, la data de 23 mai 2011, în urma unui conflict violent, în loc public a

aplicat mai multe lovituri

de cuțit victimei M.M. în zone vitale ale corpului (inimă),

cauzând decesul acesteia în scurt timp. Ceea ce critică inculpatul vizează faptul

că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat.

În cauză sunt întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, atât sub aspectul

elementului material al laturii obiective, cât și al laturii subiective.

Obiectul juridic special

al infracțiunii de omor îl constituie relațiile sociale a căror formare,

desfășurare și dezvoltare normală implică respectul acelei valori sociale,

care este viața omului.

Obiectul material constă

în corpul unui om în viață.

Latura obiectivă, respectiv

elementul material se realizează prin uciderea unei persoane, respectiv printr-o

acțiune, în cazul de față, cu ajutorul unui mijloc fizic (corp contondent

- cuțit).

Urmarea imediată constă

în moartea victimei.

Între activitatea desfășurată

de inculpat și moartea victimei există un raport de cauzalitate.

Intenția cu care

a acționat inculpatul a fost cea a intenției indirecte, acesta prevăzând

rezultatul acțiunii sale și fără a-l urmări a acceptat posibilitatea survenirii

acestuia.

Diferența dintre

infracțiunea de omor calificat și infracțiunea de loviri sau vătămări

cauzatoare de moarte este dată de poziția subiectivă a făptuitorului.

Astfel, în cazul infracțiunii

de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte rezultatul letal se produce din culpă,

din punct de vedere subiectiv, infracțiunea de omor poate fi cu intenție

directă sau indirectă.

Intenția autorului

de a ucide victima rezultă din activitatea materială, obiectivă desfășurată

de acesta sau dacă activitatea materială nu este atât de revelatorie, intenția

de a ucide se poate stabili pe baza altor fapte sau împrejurări rezultate din probele

administrate.

În cauză, loviturile aplicate

victimei M.M. au fost repetate, au vizat o zonă vitală a corpului (inima), au fost

aplicate cu un obiect apt să provoace moartea (cuțit), astfel încât este evident

că inculpatul, chiar dacă nu a urmărit uciderea victimei, a acceptat posibilitatea

producerii acestui rezultat, acționând cu intenție indirectă.

Pentru aceste considerente,

în mod corect, instanțele au apreciat că fapta inculpatului S.G., care la data

de 23 mai 2011, în urma unui conflict violent, în loc public, a aplicat mai multe

lovituri de cuțit victimei M.M., în zone vitale ale corpului, cauzând decesul

acestuia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută

de art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen.

recurentului inculpat S.G., referitoare la reținerea circumstanței atenuante

prevăzute de art. 73 lit. a) C. pen., Înalta Curte o consideră neîntemeiată. Depășirea

limitelor legitimei apărări invocată de către recurentul inculpat S.G. apare atunci

când aceasta nu se datorează tulburării sau temerii, nefiind asimilată cu legitima

apărare, constând în riposta exagerată care este determinată de sentimentul de indignare,

de mânie, de revoltă în fața violenței nejustificate.

Probele dosarului au indicat

faptul că victima, împreună cu fratele său ar fi agresat într-o primă fază pe tatăl

inculpatului S.G., respectiv inculpatul S.V., însă fapta de omor, precum și

celelalte infracțiuni s-au săvârșit ulterior, după ce conflictul încetase,

iar victima, împreună cu fratele său părăseau locația.

Infracțiunea de omor

calificat s-a săvârșit după ce victima se îndepărtase de bar, încercând să

scape, iar inculpații S. și I. au pornit în urmărirea sa.

În speță nu a fost

vorba de o violență nejustificată a victimei, atâta timp cât nu a existat un

atac din partea acesteia îndreptat împotriva inculpatului S.G. Mai mult, victima

și fratele său, în ideea de a evita escaladarea conflictului cu S.V., au ieșit

din bar cu intenția de a merge spre casele lor, dar la ieșirea din bar

au fost atacați și loviți de către inculpați.

Astfel, în cauză instanța

apreciază că nu sunt incidente dispozițiile art. 73 lit. a) C. pen.

Cu privire la recurentul

inculpat I.C., instanța va supune analizei numai cazurile de casare care se iau

în discuție din oficiu, conform art. 385

10

alin. (2

1

)

C. proc. pen., constatând că au fost respectate în cursul judecății dispozițiile

privind competența (art. 385

9

pct. 1 C. proc. pen.), nu au fost

încălcate prevederile art. 292 alin. (2) C. proc. pen., nu a existat nici un caz

de incompatibilitate, iar instanța a fost compusă potrivit legii (art. 385

9

pct. 3 C. proc. pen.), ședința de judecată a fost publică (art. 385

9

pct. 4 C. proc. pen.), judecata a avut loc în prezența procurorului și

a inculpaților (art. 385

9

pct. 5 C. proc. pen.), cât și a apărătorilor

acestora (art. 385

9

pct. 6 C. proc. pen.), a fost condamnat pentru fapte

prevăzute de legea penală (art. 385

9

pct. 13 C. proc. pen.), iar pedepsele

au fost aplicate în limitele prevăzute de lege (art. 385

9

pct. 14 C.

proc. pen.).

Cu privire la criticile

recurentului inculpat S.V., cât și ale celorlalți inculpați, întemeiate

pe cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., Înalta

Curte le consideră nefondate, pedepsele aplicate fiind stabilite în limitele prevăzute

de dispozițiile legale, nefiind vorba de o pedeapsă nelegală.

Netemeinicia pedepselor

aplicate inculpaților S.G., S.V. și I.C., nu mai poate fi analizată prin

prisma acestui caz de casare, ca urmare a modificărilor survenite prin Legea

nr. 2/2013.

La dosarul cauzei, deși

inculpatul S.G. a solicitat reducerea pedepselor, ca urmare a unui denunț formulat,

există din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

- D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați, adresa în care se comunică faptul

că nu s-a formulat nici un denunț de către inculpatul S.G.

Față de cele susținute,

conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondate

recursurile

declarate

de inculpații S.G., I.C. și S.V. împotriva deciziei penale nr. 91/A din 20 martie

2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Conform art. 88 C.

pen. va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului S.G., durata reținerii și arestării

preventive de la 10 iunie 2011 la 07 noiembrie 2013.

Văzând și dispozițiile

art. 191 alin. (2)

C.

proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații S.G., I.C. și S.V. împotriva deciziei penale

nr. 91/A din 20 martie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru

cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului S.G., durata reținerii și arestării preventive de la 10 iunie 2011

la 07 noiembrie 2013.

Obligă recurenții inculpați

S.G. și I.C. la plata sumei de câte 275 RON cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de câte 75 RON, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor

desemnați din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleși, se vor avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentul inculpat

S.V. la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

300 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 7 noiembrie 2013.