ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.04.2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1484/2013

HOTĂRÂRE
29.04.2013
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1484/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 58/CC din 21

septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Galați, în temeiul art. 403 alin. (3) C.

proc. pen., s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței penale

nr. 512/2011 a Tribunalului Galați formulată de revizuentul S.T.P.

În baza art.

192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat revizuentul - condamnat la plata

sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a

pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin referatul

nr. 599/111 din 6 din 24 iulie 2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul

Galați a fost sesizat Tribunalul Galați cu privire la cererea de revizuire

formulată de revizuentul S.T.P. împotriva sentinței penale nr. 512 din 21 iunie

2011 pronunțată de Tribunalul Galați, în Dosarul nr. 10204/121/2010.

Prin

cererea formulată, revizuentul a solicitat reaudierea tuturor martorilor din

lucrări, și anume C.C., M.V., P.L., P.I., A.A., P.A., I.C., B.C.A., I.V.,

pentru a-și dovedi nevinovăția, astfel încât instanța să pronunțe o hotărâre

prin care să se dispună achitarea, pentru toate infracțiunile reținute în

sarcina sa.

Prin

referatul întocmit în cauză, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați a

solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire formulată de

către revizuentul S.T.P.

Analizând

cererea de revizuire formulată de revizuentul S.T.P., instanța de fond a

reținut următoarele:

Prin sentința

penală nr. 512 din 21 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr.

10204/121/2010, s-a dispus schimbarea de încadrare juridică, din infracțiunea

de viol prevăzută de art. 197 alin. (1) și alin. (3) din C. pen., cu aplicarea art.

37 lit. a) C. pen., în infracțiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. (1) și alin.

(3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., iar în baza acestei

încadrări juridice a fost condamnat inculpatul S.T.P. la o pedeapsă de 15

(cincisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d) și e) C. pen. pe o

perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale.

S-a

dispus condamnarea același inculpat la o pedeapsă de 13 (treisprezece) ani

închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d) și e) C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani,

după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 211 alin. (1) și alin. (2)

1

lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37

lit. a) C. pen.

S-a

descontopit pedeapsa rezultantă de 452 zile aplicată inculpatului prin sentința

penală nr. 32 din 11 ianuarie 2010 a Judecătoriei Galați, rămasă definitivă

prin Decizia penală nr. 296/R din 07 iunie 2010 a Tribunalului Galați, în

pedepsele componente:

- 1 an

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin.

(2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

- 452

zile, rest rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată

inculpatului prin sentința penală nr. 1418 din 10 iunie 2005 a Judecătoriei

Galați rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 468/2005 a Tribunalului

Galați.

Conform art.

33 lit. a) - 33 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepsei de 1 (un) an

închisoare aplicată inculpatului S.T.P., prin sentința penală nr. 32/2010 a

Judecătoriei Galați cu pedepsele aplicate prin această hotărâre, respectiv 15

(cincisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d) și e) C. pen. pe o

durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale și cu pedeapsa de 13 (treisprezece)

ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) teza a II-a b), d) și e) C. pen. pe o perioadă de 2 (doi)

ani după executarea pedepsei principale, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa

cea mai grea, aceea de 15 (cincisprezece) ani închisoare și pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a

b), d) și e) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei

principale, sporită la 16 (șaisprezece) ani închisoare și pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit, a) teza a II-a

b), d) și e) C. pen. pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei

principale.

Conform art. 61

alin. (1) teza a II-a C. pen. s-a revocat beneficiul liberării condiționate

pentru restul de pedeapsă de 452 zile rămas neexecutat din totalul de pedeapsă

de 5 (cinci) ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1418/2005

a Judecătoriei Galați, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 468/2005

a Tribunalului Galați.

Conform art.

39 C. pen. s-a dispus contopirea pedepsei rezultante de 16 (șaisprezece) ani

închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a II-a, b), d) și e) C. pen. pe o perioadă de 2 (doi) ani după

executarea pedepsei principale cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 452

zile, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 16 (șaisprezece) ani

închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) teza a II-a, b), d) și e) C. pen., pe o durată de 2(doi) ani după

executarea pedepsei principale.

Conform art.

71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a b), d) și e) C. pen.

Conform art. 350

arestării preventive începând cu data de 27 ianuarie 2011, dată de la care

mandatul de arestare preventivă din 10 septembrie 2010 emis de Tribunalul

Galați a fost pus în executare.

Prin Decizia

penală nr. 234/A din 12 octombrie 2011 a Curții de Apel Galați s-a admis apelul

declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, s-a desființat în parte

sentința penală nr. 512/2011. a Tribunalului Galați și în rejudecare s-a

constatat că, prin sentința penală nr. 32/2010 a Judecătoriei Galați, rămasă

definitivă prin Decizia penală nr. 296/R/2010 a Tribunalului Galați, inculpatul

S.T.P. a fost condamnat la o pedeapsa rezultantă de 452 zile închisoare și

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a),

b), e) C. pen. pe o durată de 4 ani.

În baza art. 39

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a II-a, b), d), e) C. pen. pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale

cu restul de pedeapsă rămas

neexecutat de 452 zile și

4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a), b), e) C. pen. rămas neexecutat din sentința penală nr. 32/2010 a

Judecătoriei Galați, definitivă prin Decizia penală nr. 296/R/2010 a

Tribunalului Galați, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală cea mai

grea, sporită la 16 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o

durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

S-a dispus

anularea mandatului de executare a pedepsei din 2010 emis de Judecătoria Galați

în baza sentinței penale nr. 32/2010 a Judecătoriei Galați, definitivă prin Decizia

penală nr. 296/R/2010 a Tribunalului Galați, și emiterea unui nou mandat

corespunzător prezentei hotărâri.

S-a

respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul S.T.P.

Prin Decizia penală

nr. 584 din 24 februarie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis

recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva Deciziei

penale nr. 234/A din 12 octombrie 2011 a Curții de Apel Galați și s-a casat în

parte atât sentința instanței de fond, cât și decizia pronunțată în apel, însă

doar în privința modalității de aplicare a pedepselor complementare,

dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o

durată de 4 ani după executarea pedepsei principale, precum și pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) C. pen.

pe o durată de 2 ani.

Pentru a

dispune aceste soluții, instanțele au reținut, în fapt, că, la data de 23 iulie

2010, în jurul orelor 18.00, profitând de imposibilitatea părții vătămate M.N.,

în vârstă de 8 ani, de a se apăra și de a-și exprima voința, inculpatul S.T.P.

a întreținut raporturi sexuale cu aceasta în subsolul blocului și în aceste

împrejurări a deposedat-o de un lănțișor cu medalion și o brățară din aur în

valoare de 1.200 lei.

Atât

instanța de fond, cât și instanțele de control judiciar, au analizat și

coroborat probele administrate în cauză, respingând motivat cererile succesive

formulate de inculpatul S.T.P., în sensul de a se dispune achitarea. Astfel,

instanțele au constatat că vinovăția inculpatului rezultă cu certitudine din

probele existente în cauză, inclusiv din depozițiile martorilor, a căror

reaudiere s-a solicitat prin cererea de revizuire, simplele susțineri ale

inculpatului fiind puerile, lipsite de suport probator, tendențioase și făcute

cu scopul de a denatura adevărul, neputând astfel fi luate în considerare.

Analizând

motivele invocate de revizuent în cererea formulată, instanța de fond a reținut

că acestea nu se încadrează printre cazurile expres și limitativ prevăzute de art.

394 C. proc. pen. Revizuirea este o cale extraordinară de atac, iar

admisibilitatea ei presupune existența unuia dintre cazurile prevăzute de art. 394

deja de către instanțele de judecată, care s-au pronunțat în ceea ce privește

vinovăția revizuentului.

În raport cu

precizările făcute de revizuent prin cererea formulată, instanța de fond a

constatat că motivele de revizuire invocate de acesta nu se regăsesc în vreunul

dintre cazurile prevăzute de art. 394 alin. (1) lit. a)-e) C. proc. pen. Chiar

dacă s-ar admite, formal, că motivele invocate

s-ar

circumscrie cazului prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a

constatat că, de fapt, revizuentul nu a indicat fapte sau împrejurări care să

nu fi fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, ci a solicitat doar

reaudierea martorilor, în pofida faptului că depozițiile acestora sunt

cunoscute deja de către instanță, fiind avute în vedere la pronunțarea

hotărârii.

Or, în

mod constant în practica judiciară și în literatura juridică s-a subliniat că,

pe calea revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. a) C.

proc. pen., nu se poate obține o prelungire a probatorului ori o reapreciere a

pedepsei aplicate prin hotărârea de bază, ci revizuirea trebuie să conducă la o

soluție diametral opusă celei dispuse prin hotărârea a cărei revizuire se cere.

Pe calea revizuirii, în lipsa apariției unor fapte sau împrejurări noi, nu se

poate proceda la o reapreciere a probelor administrate și, implicit, nici a

pedepsei aplicate prin sentința de condamnare, întrucât s-ar înfrânge astfel

autoritatea de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.

Având în

vedere că, prin Decizia nr. 60 din 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secțiile unite, în soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a stabilit că

„cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile

prevăzute de art. 394 C. proc. pen. este inadmisibilă", instanța a respins

cererea de revizuire formulată de revizuentul S.T.P..

Împotriva

acestei sentințe, a declarat apel revizuentul S.T.P., reiterând motivele

invocate în fața instanței de fond.

Prin Decizia

penală nr. 267/A din 3 decembrie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și

pentru cauze cu minori, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de

revizuentul S.T.P.

Pentru a

decide astfel, verificând cererea de revizuire, instanța de apel a apreciat că,

în mod corect instanța de fond a constatat că motivele invocate de condamnat nu

se regăsesc între cazurile limitativ și expres prevăzute în art. 394 C. proc.

pen. și, conformându-se Deciziei nr. 60/2007 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, dată într-un recurs în interesul legii, a respins ca inadmisibilă

cererea.

Astfel, s-a

reținut că, din conținutul prevederilor menționate rezultă caracterul de cale

extraordinară de atac al revizuirii, prin folosirea căreia se pot înlătura

erorile judiciare comise cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre

judecătorească definitivă, din cauza necunoașterii de către instanță a unor

împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și

adevărul, împrejurări care nu se regăsesc în cauza de față, condamnatul

susținând că ar fi fost condamnat în baza unor declarațiilor mincinoase ale

martorilor C.C., M.V., P.L., P.I., A.A., P.A., I.C., B.C.A., I.V., a căror

reaudiere a solicitat-o.

Revizuentul a

susținut că nu este vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa,

solicitând reaudierea martorilor din acte, cu alte cuvinte rejudecarea cauzei.

Or, susținerile acestuia au fost cunoscute, împrejurările săvârșirii faptei

fiind evaluate atât de instanța de fond, cât și de instanțele de control

judiciar.

Împotriva

deciziei instanței de apel, în termen legal, a declarat recurs revizuentul S.T.P.,

solicitând admiterea

recursului, casarea ambelor hotărâri și, pe fond, admiterea cererii de revizuire,

susținând

că sunt incidente dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen., întrucât prin

reaudierea unor martori își va putea demonstra nevinovăția.

Înalta Curte,

examinând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu,

potrivit dispozițiilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., constată

că recursul este nefondat.

Cazul de

revizuire prevăzut de dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.,

invocat de către revizuent S.T.P., este incident în situația când se descoperă

fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanțe la soluționarea

cauzei pe fond și în cadrul căilor ordinare de atac.

Revizuirea nu

presupune prelungirea probatoriului pentru fapte sau împrejurări cunoscute de

instanțe și nici readministrarea sau interpretarea probelor deja administrate.

în caz contrar, ar însemna ca revizuirea să se transforme într-un nou grad de jurisdicție

în care s-ar putea continua probațiunea. Astfel, este inadmisibil ca, pe calea

revizuirii, să se obțină o prelungire a probatoriului pentru fapte deja

cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza.

Înalta Curte

constată că, respingând cererea de revizuire a sentinței penale nr. 512 din 21

iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 10204/121/2010

formulată de revizuentul S.T.P., instanța de fond a interpretat corect

dispozițiile legale menționate, întrucât nu s-a făcut dovada descoperirii unor

fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanțe la soluționarea

cauzei.

Pentru

considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 385

15

alin. (1) pct.

1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de

revizuentul S.T.P.

Totodată, în

baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuent va fi obligat la

plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

LEGII

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de revizuentul S.T.P. împotriva Deciziei penale nr.

267/A din 3 decembrie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze

cu minori.

Obligă

recurentul revizuent la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 29 aprilie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-09-18
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2763/2013
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 75/CC din 23 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 6844/121/2012, în baza dispozițiilor art. 403 alin. (3) teza
ÎCCJ 2012-12-12
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4124/2012
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 19 CC din 12 aprilie 2012 a Tribunalului Galați a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea formulată de condamnatul Ș.A.D., privind r
ÎCCJ 2014-06-26
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2183/2014
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 388/PI din 4 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 9799/30/2013, în temeiul art. 403 C. proc. pen. raportat la a
ÎCCJ 2012-05-29
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1826/2012
nut că în cererea de revizuire, petentul a făcut referire la două hotărâri definitive, dintre care una este pronunțată de instanța civilă - Sentința civilă nr. 1004/2004 a Tribunalului Galați, nefiind, deci, admisibil motivul de revizuire i
ÎCCJ 2014-05-07
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1546/2014
Asupra recursului de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 143 din 08 iulie 2013 a Tribunalului Suceava, pronunțată în Dosarul nr. 6563/86/2013, în baza art. 403 C. proc. pen., s-a res
Sursă