ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4124/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 19 CC din 12 aprilie 2012 a Tribunalului Galați a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea formulată de condamnatul Ș.A.D., privind revizuirea Sentinței penale nr. 454 din 24 septembrie 2007 a Tribunalului Galați rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1132 din 27 martie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat revizuentul condamnat Ș.A.D. la plata sumei de 80 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: În temeiul disp. art. 399 alin. (5) C. proc. pen., Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați a înaintat acestei instanțe, spre competentă soluționare, cererea de revizuire formulată de condamnatul Ș.A.D.

împreună cu referatul cuprinzând concluziile procurorului în sensul respingerii cererii ca inadmisibilă. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr. 1890/121/2012 din 9 martie 2012. În motivarea cererii, condamnatul a susținut că "anumite aspecte nu au fost spuse referitor la fapta sa, din motive de teamă și amenințare asupra familiei sale, făcute de anchetatorii din acea vreme". Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele: Prin Sentința penală nr. 454 din 24 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosar 73/121/2007, a fost respinsă cererea privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea dedusă judecății (prevăzută de art. 197 alin. (1) și (3) C. pen.) în infracțiunea prevăzută de art. 198 alin. (1) C. pen.

În baza art. 197 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul Ș.A.D. la pedeapsa închisorii în cuantum de 10 ani precum și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale a închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de viol (faptă comisă la 16 decembrie 2006). În baza art. 61 C. pen.

s-a dispus revocarea liberării condiționate pentru restul de 970 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 1566 din 20 septembrie 2000 a Judecătoriei Constanța definitivă prin Decizia penală nr. 448 din 29 iunie 2001 a Curții de Apel Constanța și a fost contopit acest rest de pedeapsă cu pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință penală astfel încât s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea (10 ani închisoare) sporită la 11 ani închisoare precum și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), e) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale. În conformitate cu disp.

art. 71 C. pen. i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. În temeiul disp. art. 350 C. proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului Ș.A.D. În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului perioada executată în stare de reținere și arest preventiv începând cu 19 decembrie 2006 la zi. În baza art. 14 C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 50.000.000 lei (ROL) cu titlu de despăgubiri civile (daune morale) către partea civilă I.Ș. (prin reprezentantul legal B.E.). În temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 850 RON, sumă înglobând costul examinării medico-legale a părții vătămate (120 RON) ce va fi virată în contul S.U.

Galați - S.M.L. deschis la Trezoreria Galați, precum și costul expertizei medico-legale psihiatrice (135 RON) ultima sumă urmând a fi virată în contul T. Statului - sector 4 București. Prin Decizia penală nr. 3 din 17 ianuarie 2008 Curții de Apel Galați a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat. Sentința penală mai sus-menționată a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 1132 din 27 martie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul Ș.A.D. În fapt, în sarcina inculpatului Ș.A.D. s-a reținut că în după amiaza zilei de 16 decembrie 2006 a întreținut, prin constrângere, un raport sexual anal cu partea vătămată minoră I.Ș.

S-a apreciat că cererea formulată de condamnatul revizuent Ș.A.D. este inadmisibilă pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare: Revizuirea este o cale extraordinară de atac și poate fi formulată împotriva hotărârilor penale definitive doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 394 alin. (1) lit. a) - e) C. proc. pen., motive ce vizează împrejurări necunoscute de instanță la momentul soluționării cauzei, declarații mincinoase date în cauză, existența unui înscris falsificat care a servit ca temei al hotărârii, săvârșirea de către organul judiciar a unei infracțiuni în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, existența unor hotărâri definitive care nu se pot concilia.Verificând actele și lucrările dosarului de fond, s-a reținut că instanța de fond și instanțele de control judiciar au reținut situația de fapt și au stabilit încadrarea juridică a faptei dedusă judecății pe baza întregului material probator administrat în cauză.

În ceea ce privește motivul invocat de condamnat, acesta nu se circumscrie cazului de revizuire prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât condamnatul nu a învederat, în concret, împrejurări noi, necunoscute de instanță. Apărările formulate de condamnat pe parcursul procesului, au fost verificate și înlăturate motivat de instanța de fond și apoi de instanțele de control judiciar, în apel și recurs. Față de cele reținute, Tribunalul a apreciat că administrarea altor probatorii nu este utilă cauzei, în această cale de atac neputându-se ajunge la o prelungire a probațiunii pentru împrejurări de fapt deja stabilite. Cum revizuentul nu a invocat, în susținerea cererii formulate, vreuna dintre situațiile expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc.

pen., văzând și Decizia nr. 60 din 24 septembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recurs în interesul legii prin care s-a statuat că cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen. este inadmisibilă, a fost respinsă ca atare cererea de revizuire formulată de condamnatul Ș.A.D. Această hotărâre a fost atacată de condamnatul Ș.A.D. solicitând admiterea cererii de revizuire. Cu ocazia soluționării căii de atac condamnatul a arătat că este nevinovat, fiind obligat de poliția din Galați să dea anumite declarații, la instanță arătând alte aspecte. Curtea a recalificat calea de atac ca fiind apel, având în vedere că inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 454 din 24 septembrie 2007 a Tribunalului Galați pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 alin. (1) și (3) C. pen., prezenta cauză fiind înregistrată ca recurs.

Apelul a fost apreciat ca nefondat și respins ca atare, întrucât revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac, putând fi formulată doar în cazurile strict și limitativ prevăzute de art. 394 alin. (1) C. proc. pen. Aspectele invocate de revizuent referitoare la modul în care a fost soluționată cauza penală în care s-a pronunțat Sentința penală nr. 454 din 24 septembrie 2007 a Tribunalului Galați (împotriva căreia a formulat prezenta cerere de revizuire) nu au putut fi încadrate în niciunul din cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen. Condamnatul Ș.A.D. nu a învederat fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță cu ocazia soluționării cauzei pe fond. Or, prin raportare la dispozițiile legale în materie, cu ocazia soluționării cererii de revizuire nu se poate proceda la o nouă judecată a cauzei în condițiile lipsei vreunuia din cazurile prevăzute la art. 394 C. proc.

pen. Apărările formulate de condamnat pe parcursul întregului proces au fost verificate și înlăturate motivat de instanța de fond și apoi de instanțele de control judiciar. Întrucât revizuentul condamnat nu a invocat în susținerea cererii vreunul din cazurile expres și limitativ prevăzute de lege (art. 394 C. proc. pen.), având în vedere și Decizia nr. 60 din 24 septembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recurs în interesul legii, s-a apreciat că în mod corect a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire. Împotriva acestei decizii,revizuentul condamnat Ș.A.D. a declarat recurs. La termenul de judecată din data de 12 decembrie 2012, recurentul revizuent condamnat a solicitat ca instanța să ia act de retragerea recursului.

Înalta Curte, față de declarația recurentului revizuent condamnat Ș.A.D., în sensul retragerii recursului declarat împotriva Deciziei penale nr. 175/A din 20 august 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, aceasta reprezentând manifestarea sa de voință, în baza art. 385 4 alin. (2) raportat la art. 369 C. proc. pen., va lua act de retragerea recursului declarat de revizuentul condamnat Ș.A.D. împotriva Deciziei penale nr. 175/A din 20 august 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. În conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuent condamnat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de declarația de retragere a recursului declarat de revizuentul condamnat Ș.A.D. împotriva Deciziei penale nr. 175/A din 20 august 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul revizuent condamnat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 decembrie 2012. Procesat de GGC - AA