ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1772/2005

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 271

din 29 iunie 2004, Tribunalul Bacău a dispus în temeiul art. 334 C. proc. pen.,

schimbarea încadrării juridice a faptelor din art. 211 alin. (1) C. pen., art.

174 alin. (1), art. 176 lit. d) C. pen., în art. 211 alin. (1), alin. (2

1

)

lit. c) și art. 174 alin. (1), art. 176 lit. d) C. pen.

În baza art. 211 alin. (1)

și (2

1

) lit. c) C. pen., condamnă pe inculpatul C.C.I. la 10 ani

închisoare.

În temeiul art. 174 alin.

(1) și art. 176 lit. d) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 20 ani

închisoare și 6 luni interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și

b) C. pen.

În conformitate cu

dispozițiile art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpatul

să execute pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare și 6 ani interzicerea

drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a computat

detenția de la 14 decembrie 2003 la zi.

Inculpatul a fost obligat să

plătească părții civile P.A. suma de 82.470.000 lei cu titlu de despăgubiri

civile la care 32.470.000 lei daune materiale și 50.000.000 lei daune morale,

părților civile P.I. și E. suma de 148.829.369 lei despăgubiri civile din care

48.829.369 lei daune materiale și 100.000.000 lei daune morale.

Totodată, inculpatul a fost

obligat la cheltuieli judiciare către partea vătămată P.A. în sumă de 2.000.000

lei și către stat în sumă de 8.000.000 lei.

Pentru a pronunța această

soluție, s-a reținut că P.C.M. era angajat la SC R. SA București în funcția de

inspector, fiind coleg de serviciu cu inculpatul C.C.I.

Unitatea la care era

încadrat avea în municipiul Onești un apartament de serviciu pe str.

Republicii.

Inculpatul în ziua de 8

noiembrie 2003, orele 18,00, a mers la locuința șefului său D.I., de la care a

luat cheia apartamentului de serviciu, pentru că trebuia să se întâlnească cu

colegul său de serviciu P.C.

Cei doi s-au întâlnit în

municipiul Onești, în dreptul bibliotecii municipale pentru a merge la

apartamentul de serviciu să se pregătească să meargă la nunta colegului lor

P.L.

După ce victima s-a îmbrăcat

corespunzător pentru acest eveniment, cei doi au mers la locuința inculpatului

unde și acesta s-a pregătit pentru eveniment. În tot acest timp inculpatul i-a

povestit victimei că urmează să treacă pe la locuința șefului lor pentru a-i

cere bani cu care să poată să contribuie la masa mirilor.

În jurul orei 21,00, cei

doi, inculpatul și victima au apărut la restaurant la nuntă, stând la o masă

alături de șeful acestora D.

La orele 4,00, inculpatul a

părăsit localul, lăsându-și acolo geaca cu care fusese îmbrăcat și agenda,

plecând către locuința bunicilor săi pentru a împrumuta bani. Pentru că cei doi

nu au avut de unde să-i dea, inculpatul a încercat să obțină bani telefonând la

alți doi prieteni ai săi M.I. și P.D. Nereușind să vorbească cu cei doi a

plecat în plimbare prin oraș și a ajuns în dreptul locuinței de serviciu.

A urcat la etaj și negăsind

pe colegul său acolo, a coborât și l-a așteptat în fața blocului.

În jurul orei

6,00, inculpatul C.C.I. și victima P.C.M. a urcat în apartamentul de serviciu.

Au stat de vorbă în dormitor, timp în care victima s-a dezbrăcat de pantaloni

și a mers la baie.

Inculpatul a mers în

sufragerie unde știa că lângă un cuier se afla un ciocan cu coadă metalică. În

momentul în care victima a revenit în dormitor, inculpatul a lovit-o cu muchia

ciocanului în cap. Victima a încercat să se apere, dar inculpatul a continuat

să-i aplice mai multe lovituri cu ciocanul în regiunea capului și peste mâini,

până ce acesta s-a prăbușit la podea.

Constatând că victima nu s-a

mai ridicat de pe podea, inculpatul a mers la baie și s-a spălat pe mâini de

sânge. A luat apoi din apartament o geantă în care a pus perechea de pantaloni,

de care victima se dezbrăcase, o geacă, certificatul de înmatriculare al

autoturismului, permisul de conducere, asigurarea obligatorie și o dovadă de

reparație a autoturismului, toate pe numele de P.I., telefonul mobil, o pereche

de pantofi. Inculpatul a mai luat și un port de cărți de credit ce conținea 6

asemenea cărți, din care 4 aparțineau victimei și una numitei P.E., mama

victimei.

În aceeași geantă a pus și

ciocanul cu coadă metalică cu care a lovit victima.

Cu cheile de la autoturism,

pe care le-a găsit în geaca aparținând victimei, inculpatul a pornit

autoturismul cu intenția de a se deplasa în municipiul București.

Din orașul Tecuci a greșit

drumul spre București și a ajuns în municipiul Galați. Inculpatul a revenit în

Tecuci și în acest oraș a vândut telefonul mobil pe care îl luase de la victimă

cu suma de 1.000.000 lei.

La data de 9 noiembrie 2003,

P.I. constatând că fiul său P.C.M. nu răspunde la telefon, l-a anunțat pe fiul

său P.A. Acesta împreună cu colegii de muncă ai victimei D.I. și P.L. au mers

și a forțat ușa apartamentului unde a fost găsită victima într-o baltă de

sânge. Crezând că aceasta mai poate fi salvată a fost transportată la Spitalul

Municipal Onești, unde s-a constatat că era decedat.

La data de 11 noiembrie

2003, inculpatul și-a mărturisit intenția față de D.C. de a vinde autoturismul

pe care îl sustrăsese de la victimă, cu suma de 18.000.000 lei.

La data de 14 noiembrie

2003, inculpatul a părăsit municipiul București lăsând cheile și actele

autoturismului numitului D.C., pentru ca acesta să încerce să-l vândă.

La data de 26 noiembrie

2003, P.I.A. a venit cu autoturismul victimei în municipiul Onești pentru a

perfecta actele de vânzare – cumpărare. Fiind oprit pentru un control de

organele de poliție pe B-dul Oituz, în timp ce conducea autoturismul, a

explicat împrejurările în care a ajuns în posesia acestuia.

La data de 14 decembrie

2003, inculpatul a fost reținut de organele de poliție pe raza municipiului

Iași. Cu această ocazie asupra inculpatului s-au găsit un port de credit cu 6

cărți aparținând victimei.

Inculpatul pe parcursul

urmăririi penale și la prima audiere în fața instanței a recunoscut faptele,

însă ulterior a retractat declarațiile făcute.

Situațiile de fapt expuse

mai sus au fost probate cu procesul verbal de cercetare la fața locului,

planșele foto, raportul de constatare medico legală, declarațiile martorilor,

declarațiile părților civile, coroborate fiind cu declarațiile inculpatului.

În ce privește încadrarea

juridică s-a reținut și dispoziția alin. (2

1

) lit. c) din art. 211

C. pen., întrucât fapta s-a săvârșit într-o locuință.

Curtea de Apel Bacău, prin

decizia penală nr. 305 din 5 octombrie 2004, a admis apelurile declarate de

părțile civile și a desființat sentința în ce privește cuantumul daunelor

morale.

În fond, a majorat daunele

morale de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru P.A. și de la 100.000.000

lei la 300.000.000 lei pentru P.I. și P.E.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale sentinței.

Prin aceeași decizie a fost

respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.

Împotriva menționatelor

hotărâri inculpatul a declarat recurs și a cerut admiterea recursului, casarea

hotărârilor atacate și, în principal, achitarea conform art. 11 pct. 2 lit. a),

raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., deoarece nu este autorul

infracțiunilor reținute în sarcina sa. În subsidiar, a solicitat reducerea

pedepselor aplicate.

Recursul este nefondat.

Din examinarea actelor și

lucrărilor dosarului se constată că instanțele au stabilit în mod corect

situația de fapt și vinovăția inculpatului în săvârșirea în dimineața zilei de

9 noiembrie 2003 a infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174

alin. (1) și art. 176 lit. d) C. pen., cât și a infracțiunii de tâlhărie

prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2

1

) lit. c) C. pen.

Probele administrate au

confirmat că inculpatul i-a aplicat victimei numeroase lovituri cu ciocanul,

îndeosebi asupra capului, cu intensitate deosebită, după care i-a luat

telefonul mobil și alte bunuri, precum și autoturismul Dacia 1310, ce aparținea

tatălui victimei, P.I., cu care s-a deplasat în București unde a încercat să-l

vândă.

În acest sens sunt

declarațiile de recunoașterea faptelor de către inculpat la urmărirea penală și

la prima audiere în instanță, care se coroborează cu procesul verbal de

cercetare la fața locului, la care s-au atașat planșele fotografice și cu

raportul medico – legal întocmit în cauză în care se menționează că moartea

victimei a fost violentă și s-a datorat stopului cardio – respirator instalat

ca urmare a fracturii cu înfundare occipitală cu dilacerare cerebrală și

hemoragie subarahnoidiană cerebrală consecutive unui traumatism cranio -

cerebral deschis, prin loviri repetate cu corp contondent.

Aceleași declarații se mai

coroborează cu procesul verbal încheiat de organele de poliție la data de 26

noiembrie 2003, în care sunt consemnate constatările lucrătorilor de poliție că

a fost oprit autoturismul ce era condus de P.I.A., inclusiv relatările acestuia

în legătură cu împrejurările în care a ajuns în posesia autoturismului și cu

procesul verbal în care se consemnează că inculpatul a fost reținut pe raza

municipiului Iași la 14 decembrie 2003.

Declarațiile de

recunoașterea faptelor de către inculpat se coroborează apoi cu depozițiile

martorilor C.F., P.L., P.A., D.I., C.D.T., P.V., P.I.A., S.O., D.C., P.A.D.,

L.F.

Este adevărat că după prima

sa declarație în instanță, inculpatul a revenit asupra declarațiilor

anterioare, susținând că nu a săvârșit faptele imputate.

Această revenire a

inculpatului asupra recunoașterilor anterioare a fost determinată evident de

dorința lui de a-și crea o situație care să-l absolve de răspundere penală și

în mod corect instanțele au înlăturat-o ca nesinceră, declarațiile inițiale ale

inculpatului coroborându-se și cu probele la care s-a făcut referire mai înainte.

În consecință, se constată

că starea de fapt reținută de cele două instanțe este corectă, probele

administrate dovedind vinovăția acestuia, așa încât cererea de a se dispune

achitarea lui este nejustificată.

De asemenea, nu poate fi

primită nici critica vizând individualizarea pedepselor, fiind de reținut că

acestea sunt corespunzătoare pericolului social concret determinat de

modalitatea și împrejurările în care faptele au fost comise, de urmările

produse, precum și elementele care circumstanțiază persoana inculpatului,

necunoscut cu antecedente penale, dar cu o atitudine oscilantă în fața

instanței.

Pentru considerentele

arătate, și cum verificând hotărârile atacate potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., nu se constată existența unor motive care analizate

din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de

inculpat, este nefondat și a fi respins ca atare, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se dispune conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul C.C.I. împotriva deciziei penale nr. 305 din 5

octombrie 2004 a Curții de Apel Bacău.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 14 decembrie 2003

la 11 martie 2005.

Obligă pe recurentul

inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 11 martie 2005.