ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3032/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3032/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
la 13 mai 2009, reclamantul S.L. a solicitat obligarea pârâtului M.A.I. să
emită un ordin prin care să i se acorde gradul profesional de
ofițer de poliție, respectiv inspector de poliție,
corespunzător vechimii sale în activitate în cadrul acestui minister.
În motivarea acțiunii,
reclamantul a arătat că, în perioada 2002 – 2007, a urmat cursurile Facultății
de drept a Academiei de Poliție A.I.C. din București, susținând
examenul de licență în sesiunea din iulie 2007 și după
promovarea concursului de trecere în corpul ofițerilor, la data de 15
septembrie 2008, prin Ordinul M.I.R.A. nr. S II 3601/2008 i s-a acordat gradul
profesional de subinspector de poliție.
Corespunzător vechimii sale în
activitate, reclamantul a susținut că are dreptul la acordarea
gradului profesional de inspector, dar pârâtul i-a respins nejustificat cererea
formulată în acest sens la 8 aprilie 2009, deși dreptul respectiv la
avansare a fost recunoscut absolvenților altor facultăți de
drept sau alt profil din țară, care au susținut concursul de
promovare în cadrul poliției din sursă externă.
Curtea de Apel București, secția
a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a pronunțat
sentința civilă nr. 4122 din 24 noiembrie 2009, prin care a respins
acțiunea ca neîntemeiată.
Instanța de fond a considerat
că neluarea în calcul a vechimii în activitate a reclamantului la
acordarea gradului profesional este justificată, întrucât anterior susținerii
concursului pentru trecerea în corpul ofițerilor nu desfășura o
activitate care să necesite îndeplinirea condiției de absolvent al unei
unități de învățământ superior.
Apărarea reclamantului privind
existența unui tratament juridic diferențiat diverselor categorii de
personal din cadrul ministerului pârât a fost respinsă, cu motivarea
că prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 nu sunt
discriminatorii, întrucât susținerea concursului pentru trecerea în corpul
ofițerilor presupune absolvirea unui institut de învățământ
superior și îndeplinirea celorlalte condiții.
Împotriva acestei sentințe, a
declarat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii ca nelegală
și netemeinică.
Recurentul a susținut că
instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății,
schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al
acestuia, cu încălcarea și greșita aplicare a legii, iar
hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii și străine
pricinii.
În dezvoltarea motivelor de recurs,
s-a arătat că instanța de fond nu a solicitat ministrului
intimat să depună copiile carnetelor de muncă ale
polițiștilor proveniți din sursă externă și nu a
examinat efectiv argumentele și mijloacele de probă ale
părților, încălcând astfel dreptul garantat de art. 6 din C.E.A.D.O.L.F.
De asemenea, recurentul a
susținut că instanța de fond nu i-a respectat dreptul la
apărare garantat prin Constituție, pentru că nu i-a comunicat o
copie a întâmpinării depuse de intimat și nu i-a dat posibilitatea să-și
angajeze un apărător și să formuleze precizări scrise.
Analizând actele și
lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs, ca nefondat, pentru următoarele
considerente:
Instanța de fond a
soluționat cauza în limitele investirii sale prin cererea de chemare în judecată,
respectând dreptul la apărare al părților, iar hotărârea
pronunțată a fost motivată în conformitate cu dispozițiile art.
261 pct. 5 C. proc. civ., cuprinzând argumentele de fapt și de drept pentru
care a fost respinsă acțiunea și pentru care au fost respinse
cererile și susținerile formulate de părți.
Recurentul a susținut
neîntemeiat încălcarea dreptului său la apărare, deoarece în
cauză nu s-a depus întâmpinare și nici nu a fost formulată o
cerere de probe pentru a se solicita de la ministerul intimat înscrisurile menționate
în recurs.
De asemenea, se constată
că instanța de fond a interpretat corect actul juridic dedus
judecății, precum și dispozițiile art. 21 alin. (3) din
Legea nr. 360/2002, în temeiul cărora a fost respinsă cererea
recurentului de acordare a gradului profesional de inspector de poliție.
Față de considerentele
expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii
pronunțate de instanța de fond, Înalta Curte va respinge prezentul
recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
reclamantul S.L. împotriva sentinței nr. 4122 din 24 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și
fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 9 iunie 2010.