ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1744/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Tribunalul București, secția

a II-a penală, prin sentința penală nr. 1247 din 7 octombrie 2004, a condamnat

pe inculpații:

- S.D.A., la 2 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 5

ani, pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 și

- D.G. la 13 ani închisoare

și 6 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

S-a făcut aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen., s-a menținut starea de arest și s-a dedus din pedeapsă

timpul arestării preventive a inculpatului de la 13 martie 2002.

În baza art. 17 din Legea

nr. 143/2000 și art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea și distrugerea

următoarelor cantități de droguri: 0,150 grame, 0,7 grame și 1,870 grame

heroină.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:

La 13 martie

2002, orele 11,00, inculpatul S.D.A. a fost prins de organele de poliție în

fața bisericii Sfântul Dumitru din București.

În prezența martorului

asistent C.T., lucrătorii de poliție au găsit la inculpat trei pungulițe din

plastic conținând o substanță pulverulentă de culoare bej, despre care

inculpatul a afirmat că este heroină.

Au fost ridicate și

sigilate.

Declarația martorului

asistent C.T. a confirmat cele consemnate în procesul verbal de depistare.

În continuare lucrătorii de

poliție, împreună cu inculpatul S.D.A. s-au deplasat la locuința acestuia unde

în prezența martorului asistent C.A. și a concubinei inculpatului, martora

E.O., inculpatul a predat organelor de poliție 11 pungulițe din plastic cu

substanțe pulverulente pe care le ținea într-un borcan într-un dulap din

bucătărie. Inculpatul a afirmat că le deținea pentru consum propriu.

Declarația martorului

asistent C.A. a confirmat cele consemnate în procesul-verbal.

Cele 14 doze ridicate de la

inculpatul S.D.A. au fost supuse expertizării rezultând că atât cele trei doze

găsite asupra lui, conținând 0,21 grame cât și cele 11 găsite în locuința sa,

conținând 0,77 grame conțineau heroină (raport de constatare

tehnico-științifică nr. 109810 din 13 martie 2002) și raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 109818 din 13 martie 2002.

În continuare, inculpatul

S.D.A. a arătat că a cumpărat dozele de heroină (cu prețul de 200.000 lei doza)

de la o persoană de sex masculin poreclită M. pe care l-a contactat la nr. de

telefon de câte ori a avut nevoie. Având în vedere acest denunț, precum și

acordul martorei E.O.A.M. în realizarea flagrantului, în jurul orelor 16,00, a

arătat în prezența organelor de poliție a apelat, de la un telefon public

situat în sediul poliției capitalei (de la 013.146.382), solicitându-i celui

care a răspuns 20 doze de heroină și stabilind ca loc de întâlnire terasa

barului V.

În aceeași zi, orele 16,40,

lucrătorii de poliție împreună cu martora E.O.A.M., s-au deplasat în str. Maior

Coravu la barul V. Acolo martora l-a indicat la una dintre mese pe numitul M.

care avea mâinile în buzunarele hainei. În momentul apropierii intervenției

lucrătorilor de poliție, acesta s-a ridicat brusc de la masă și a încercat să

fugă, fiind însă imobilizat. Lângă masă a fost găsită o pungă din celofan tip

țiglă de pachet de țigări, aruncată jos.

În prezența martorilor

asistenți H.A., N.O.F. și H.L. și a celui imobilizat, acesta a fost identificat

în persoana inculpatului D.G., poreclit M. Totodată, s-a procedat la ridicarea

punguței de celofan de lângă masa inculpatului și s-a constatat că în interior

se aflau 20 de pungulițe sigilate la capăt prin ardere care conțineau o

substanță pulverulentă bej (exact numărul de doze de heroină solicitat de

martora E. la telefon). Probele au fost ridicate și sigilate. Asupra

inculpatului D.G. a fost găsit telefonul SIEMENS A 35 având cartela SIM în

stare de funcționare).

S-a procedat la verificarea

agendei telefonice a telefonului Siemens A 35, descoperindu-se numărul de

telefon mobil al inculpatului S.D.A.).

S-a verificat și agenda

telefonului Siemens C. 30 aparținând inculpatului S.D.A., descoperindu-se

numărul de telefon al inculpatului D.G. (sub numele G.).

În urma verificărilor

efectuate la M. SA a rezultat că titularul numărului de telefon este concubina

inculpatului D.G., A.M.V. În perioada 11 martie 2002 – 13 martie 2002 numărul

de telefon (inc. S.D.A.) a fost apelat de 13 ori de pe numărul de telefon (inc.

D.G.).

Din raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 109819 din 13 martie 2002 a rezultat că cele 20 de doze

găsite la inculpatul D.G., în cantitate de 1,95 gr., conține heroină.

În declarațiile sale,

inculpatul S.D.A. a recunoscut că deținea atât cele 3 doze de heroină găsite la

el în fața bisericii Sf. Dumitru cât și cele 11 doze găsite în locuința sa, în

vederea consumului propriu. Inculpatul S.D.A. a arătat că a cumpărat aceste

doze cu suma de 150.000 – 200.000 lei doza de la inculpatul D.G. poreclit M.

care vindea în zona Stadionului Național, M.C. de la care a cumpărat în mai

multe rânduri, de față fiind uneori și martora E.A.M.

Inculpatul S.D.A. a arătat

că atunci când a cumpărat heroină de la inculpatul D.G. îl contacta pe acesta la

nr. de telefon.

În legătură cu telefoanele

primite de la inculpatul D.G. la 13 martie 2002, inculpatul S.D.A. a arătat că

acesta i-a cerut o sumă restantă pentru drogurile cumpărate de el.

Martora E.O.A.M., concubina

inculpatului S.D.A. a arătat în declarațiile sale că știa că inculpatul S.D.A.

era consumator de heroină intravenoasă și își cumpăra dozele de la inculpatul

D.G. (cu 200.000 lei doza) cu care era în relații de prietenie și pe care îl

contacta telefonic.

În seara zilei de 12 martie

2002, inculpatul S.D.A. s-a dus să se întâlnească cu inculpatul D.G. A doua zi,

după ce inculpatul S.D.A. a fost prins, martora a arătat că a fost de acord

să-l apeleze pe inculpatul D.G., lucru pe care l-a și făcut de la sediul

poliției. La numărul amintit a răspuns inculpatul D.G. care a fost de acord

să-i vândă 20 doze de heroină, stabilind ca loc de întâlnire terasa barului V.

de pe str. Maior Coravu. Acolo s-a deplasat împreună cu organele de poliție

cărora l-a indicat pe inculpatul D.G.

Inculpatul D.G. s-a situat

pe o poziție de negare a faptelor, fiind oscilant în declarațiile sale.

Astfel, în primele

declarații inculpatul a arătat că îi cunoștea pe inculpatul S.D.A. și pe

concubina lui, ulterior negând acest lucru. Inculpatul D.G. a arătat că cele 20

doze de heroină găsite lângă masa lui nu-i aparțin și că nu a primit nici o

comandă de la numita E.O. la 13 martie 2002. De altfel, inculpatul a declarat

că nu a vorbit cu aceștia la telefon în perioada (cca. o săptămână) dinaintea

arestării (afirmație contrazisă, flagrant de desfășurătorul convorbirilor).

Inculpatul D.G. recunoaște că, deși telefonul mobil aparține concubinei lui,

V.A.M., îl folosea și el de câte ori avea nevoie.

Martorii N.O.F.A., H.L. și

H.A. s-au aflat pe terasa barului V. în momentul depistării inculpatului D.G.

Martorul N.O.F.A., arată că

în momentul apariției lucrătorilor de poliție, inculpatul a început să fugă și

că, în momentul în care polițiștii l-au imobilizat, a observat jos, lângă

inculpat, o pungă tip țipla de pachet de țigări în care se afla ceva de culoare

bej.

Martora H.L. a observat

lângă masa la care au stat inculpatul și martora V.A.M. punga tip țipla de

pachet de țigări cu un conținut de culoare închisă.

Martorul H.A. a observat în

momentul imobilizării inculpatului lângă masa acestuia punga tip țipla pentru

pachet țigări, precizând că înainte de apariția polițiștilor aceasta nu s-a

aflat acolo.

Toți martorii au fost de

față când lucrătorii de poliție au desfăcut punga, și au descoperit în interior

cele 20 doze.

s-a reținut că fapta

inculpatului S.D.A. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 4 din Legea nr. 143/2000, iar fapta inculpatului D.G.

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2 alin.

(2) din aceeași lege.

Curtea de Apel București,

secția I penală, prin decizia nr. 954 din 14 decembrie 2004, a respins, ca

nefondat, apelul prin care inculpatul D.G. a cerut reducerea pedepsei.

Împotriva menționatelor

hotărâri, același inculpat a declarat recurs, prin care solicită să fie achitat

în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C.

proc. pen., susținând că nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa. În

subsidiar, a cerut reducerea pedepsei.

Analizând hotărârile atacate

în raport de motivele de casare invocate, cât și din oficiu, se constată că

instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția recurentului,

încadrarea juridică în infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr.

143/2000, fiind corespunzătoare.

Din probele administrate

(declarațiile constante ale inculpatului S.D.A., declarațiile martorilor

E.O.M., H.A., N.O.F. și H.L., procesele verbale de constatare a denunțului și

de consemnare a efectuării apelului telefonic al martorei E.A.M. către

recurent, de depistare și de prindere în flagrant a recurentului, de verificare

a agendei telefonului (aparținând inculpatului S.D.A.) și al telefonului

(aparținând concubinei recurentului, A.M.V.), adresele M. SA privind

convorbirile telefonice dintre numerele sus-arătate) care au fost analizate în

considerentele hotărârii instanței de fond, rezultă, fără dubiu, că recurentul

a deținut 20 doze de heroină, în cantitate de 1,95 grame în vederea

comercializării.

În consecință, se constată

că, sub aspectul amintit mai sus, hotărârile atacate sunt legale și temeinice.

Se constată însă că, motivul

de casare formulat prevăzut în art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc.

pen., referitor la aplicarea unei pedepse greșit individualizate în raport cu

prevederile art. 72 C. pen., este întemeiat.

În speță, la stabilirea

pedepsei instanțele au avut în vedere gradul de pericol social al faptei

săvârșite, precum și aspectele referitoare la persoana recurentului.

Infracțiunea de trafic de

droguri, teoretic, este o faptă gravă, dar, în speță în raport cu obiectul

traficului, care este o cantitate relativ redusă de heroină, pericolul social

concret al faptei, chiar dacă recurentul este cunoscut cu antecedente penale și

a avut o conduită nesinceră pe parcursul procesului, nu justifică aplicarea

pedepsei de 13 ani închisoare.

În consecință, se consideră

că stabilirea unei pedepse de 10 ani închisoare, pentru infracțiunea reținută

în sarcina recurentului este de natură a contribui la realizarea funcțiilor și

a scopului acesteia și anume prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Așa fiind, urmează ca

recursul declarat de inculpat să fie admis în baza art. 385

15

pct. 2

lit. b) C. proc. pen. și ca hotărârile atacate să fie casate cu privire la

cuantumul pedepsei aplicate acestuia, în sensul că se va reduce de la 13 ani la

10 ani închisoare, dispunându-se astfel cum se va arăta în dispozitivul

prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpatul D.G. împotriva deciziei penale nr. 954 din 14 decembrie 2004 a

Curții de Apel București, secția I penală.

Casează decizia atacată și

sentința penală nr. 1247 din 7 octombrie 2004 a Tribunalului București, secția

a II-a penală, numai cu privire la pedeapsa aplicată.

Reduce pedeapsa aplicată

inculpatului D.G., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000 de la 13 ani închisoare la 10 ani închisoare.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului timpul reținerii și arestării preventive de la 13 martie 2002 la

11 martie 2005.

Menține celelalte dispoziții

ale hotărârilor atacate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 11 martie 2005.