ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1242/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 963 din 11

octombrie 2002, Tribunalul București, secția a II–a penală, a condamnat pe

inculpatul C.G. la 2 ani și 6 luni închisoare în baza art. 4 din Legea nr.

143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

A fost menținută starea de arest a

inculpatului și s-a dedus prevenția la zi, începând cu 6 iunie 2002.

A fost confiscată de la inculpat în

vederea distrugerii cantitatea de 0,48 grame heroină.

S-a dispus a fi restituită

inculpatului suma de 5.050.000 lei, ce a fost indisponibilizată în urma

percheziției domiciliată.

S-a reținut că, în data de 6 iunie

2002, în jurul orelor 6,55, lucrătorii de poliție în cadrul Brigăzii de

Combatere a Crimei Organizate și Antidrog București, au efectuat o percheziție

la adresa din București, unde locuiau fără forme legale inculpatul C.G. și

prietena sa, R.M.M.

Cu această ocazie în locuință au

fost descoperite, într-un tub tip medicamente de culoare albă, 12 pungulițe din

plastic transparent sigilate la un capăt prin ardere și care conțineau un praf

de culoare maron. Cele 12 pungulițe aparțineau inculpatului C.G., iar din

raportul de constatare tehnico–științifică nr. 112017 din 6 iunie 2002, a

rezultat că acestea conțineau cantitatea de 0,53 gr. heroină.

Tot cu ocazia percheziției au fost

găsite și ridicate de organele de poliție sumele de 550.000 lei și 4.500.000

lei.

Ulterior, din cercetările efectuate

în cauză a rezultat că aceste sume nu proveneau din vânzarea de droguri, ci din

vânzarea unor bunuri și munca prestată de inculpat.

Inculpatul a recunoscut fapta, dar a

declarat apel în cauză, solicitând reducerea pedepsei aplicate.

Curtea de Apel București, prin

decizia penală nr. 735/ A din 12 noiembrie 2002, a respins, ca nefondat, apelul

declarat de inculpat, a dedus durata executării pedepsei de la 6 iunie 2002, la

zi și l-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a

onorariului pentru apărarea din oficiu, care se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs inculpatul C.G., care prin apărătorul său, a reinterat motivul din apel,

referitor la greșita individualizare a pedepsei prin aplicarea unei pedepse

prea aspre, necorespunzătoare gradului de pericol social al faptei și

făptuitorului.

Recursul este nefondat.

Conform art. 52 C. pen., pedeapsa

este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului în

scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni, iar potrivit art. 72 din același

cod, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții

generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială,

de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și

de împrejurările ce atenuează sau agravează răspunderea penală.

Or, în cauză, se constată că

instanța de fond, la dozarea pedepsei, a avut în vedere pe lângă pericolul

social al faptei, atât împrejurările în care aceasta s-a comis, dar și datele

referitoare la persoana inculpatului, care are antecedente penale, aspecte care

se regăsesc în cuantumul pedepsei aplicate.

Așa fiind, în mod corect, instanța de

apel, a reținut că prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepsei,

încât, recursul, bazat pe reinterarea aceleiași critici, apare ca nefondat și

va fi respins, ca atare.

Conform art. 88 C. pen., se va

deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive, la zi.

Văzând și dispozițiile referitoare

la plata cheltuielilor judiciare făcute de stat, inclusiv, avansarea de către

stat a onorariului pentru apărarea din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul C.G. împotriva deciziei penale nr. 735/ A din 12

noiembrie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 6 iunie 2002, la 12 martie

2003.

Obligă pe recurent să plătească

statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

12 martie 2003.